Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la opiniile unora dintre instanțele arondate. IV.1. Într-o primă opinie, aparent majoritară, regăsită în informațiile transmise de Curtea de Apel București (Secția I penală, în majoritate, și Secția a II-a penală), Tribunalul București, judecătoriile sectoarelor 1-6 București, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Buftea, Tribunalul Giurgiu, Judecătoria Giurgiu, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Fălticeni, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Timișoara, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Caransebeș, Tribunalul Iași, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Liești, s-a susținut că în interpretarea și aplicarea art. 469 alin. (5) și (7) din Codul de procedură penală, prin admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal, desființarea acestei încheieri are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și caracter executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal. Ca efect al admiterii căii de atac împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal, s-a opinat că nu este necesară emiterea unor noi forme de executare, judecătorul delegat cu executarea urmând a înainta spre executare formele de executare inițial emise, pe care să fie realizate mențiuni privind situația juridică în urma soluționării cererii de redeschidere a procesului penal. ... IV.2. Opinia contrară a fost exprimată de Tribunalul Ialomița, Judecătoria Bolintin-Vale, Tribunalul Constanța, Judecătoria Alba Iulia, Tribunalul Sibiu, Judecătoria Suceava, Tribunalul Arad, Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Timiș, Judecătoria Lugoj, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Iași, Judecătoria Iași, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Onești, Curtea de Apel Suceava. În argumentarea punctului de vedere s-a susținut că admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și, implicit, a caracterului executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal. S-a apreciat că, în această situație, este necesară emiterea unor noi forme de executare. S-a arătat că soluția adoptată trebuie să țină seama de efectele produse de încheierea atacată în condițiile art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală. Astfel, încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, conduce la desființarea hotărârii pronunțate în lipsă, cu consecința rejudecării cauzei. Încheierea prin care se respinge cererea de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (4) din Codul de procedură penală, nu conduce la desființarea hotărârii pronunțate în lipsă, ci, dimpotrivă, reafirmă autoritatea de lucru judecat și executorialitatea cu care este înzestrată această hotărâre. Decizia de admitere a căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal presupune, de fapt, că cererea de redeschidere a procesului penal a fost respinsă; de aceea, decizia de admitere a căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal nu diferă, din perspectiva efectelor pe care le produce, de încheierea prin care se respinge cererea de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (4) din Codul de procedură penală. Așadar, simetria impune să admitem că, acolo unde soluțiile sunt identice, efectele juridice ale acestora trebuie să fie identice. Prin urmare, s-a apreciat că admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și, implicit, a caracterului executoriu al hotărârii în raport cu care sa cerut redeschiderea procesului penal. Sub aspectul celei de-a doua întrebări, s-a considerat că soluția trebuie adoptată în raport de conținutul propriu-zis al efectelor pe care le produce încheierea prin care s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, asupra executorialității hotărârii pronunțate în lipsă. Astfel, dacă admiterea încheierii de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, înlătură executorialitatea hotărârii pronunțate în lipsă, urmarea firească a acestui efect o constituie anularea formelor de executare emise anterior în temeiul hotărârii pronunțate în lipsă. Or, odată anulate formele de executare emise anterior, lipsește orice temei pentru punerea în executare a hotărârii inițiale pentru intervalul de timp ulterior admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal; altfel spus, deși hotărârea inițială își redobândește caracterul executoriu, formele anterioare de executare nu își redobândesc validitatea și eficacitatea întrucât nu există nicio dispoziție legală care să prevadă acest lucru; or, remedierea acestui neajuns nu poate fi realizată decât prin emiterea unor noi forme de executare. ... ...