Decizia ÎCCJ nr. 78/2022 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție: Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire la opiniile unora dintre instanțele arondate. În materialul transmis de curțile de apel anterior menționate, cu excepția Curții de Apel Pitești, a fost identificată practică relevantă în materie la aceste curți și instanțele arondate. În urma consultării instanțelor de judecată s-au evidențiat următoarele opinii: Într-o primă opinie, susținută de curțile de apel Bacău, București - Secția a II-a penală (opinie majoritară), Craiova (opinie majoritară), Galați, Ploiești, Suceava, tribunalele București și instanțele arondate, Ialomița și instanțele arondate, Gorj, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Vaslui, precum și judecătoriile Babadag, Băilești, Buhuși, Caracal, Câmpina, Cluj-Napoca, Galați, Hunedoara, Huși, Iași (opinie majoritară), Liești, Măcin, Năsăud, Oradea (opinie majoritară), Pașcani, Ploiești (opinie majoritară), Pogoanele, Roman, Segarcea, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Tulcea, Vălenii de Munte și Zalău, s-a apreciat că fapta de a conduce un autovehicul, pe drumurile publice, având un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie și fără a avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice din România se încadrează în infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal. În argumentarea opiniei exprimate s-a apreciat că, spre deosebire de situația persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul fără permis, respectiv fără deprinderile necesare exercitării acestei activități, prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal, unde limitele de pedeapsă sunt mai mari, variantele infracțiunii reglementate de art. 335 alin. (2) din Codul penal - printre care se regăsește și cazul persoanei care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, fără însă a avea dreptul de a conduce autovehicule în România, ci doar în afara României - au ca element comun faptul că persoana în cauză are deprinderile necesare exercitării acestei activități, aspect reliefat inclusiv de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune. Permisul de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie (Driver and Vehicle Licensing Agency - DVLA) conferă dreptul provizoriu de a conduce exclusiv pe teritoriul Marii Britanii, în anumite condiții restrictive: deținătorul să fie asistat de o persoană în vârstă de minimum 21 de ani, ce deține un permis de conducere valid, definitiv (full driving licence), de cel puțin 3 ani, autovehiculul condus să aibă afișat la loc vizibil litera „L“ (echivalentul școlii de șoferi), iar viteza maximă de deplasare să fie de 40 mile/oră (circa 65 km/oră). Teza finală a art. 335 alin. (2) din Codul penal vizează o serie de situații concret delimitate, mai exact ipoteza persoanei care conduce pe drumurile publice posedând un permis de conducere corespunzător, ce nu a fost retras sau anulat, căreia exercitarea dreptului de a conduce nu i-a fost suspendată, dar care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România, având acest drept în afara teritoriului țării și, ca atare, deprinderile necesare exercitării acestei activități (de exemplu, cazul persoanei care, deși are un permis de conducere valabil eliberat într-un alt stat, nu a împlinit vârsta de 18 ani). Permisul de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie nu îl plasează pe posesorul acestuia în vreuna din situațiile anterior expuse, dat fiind că nu este valabil în afara teritoriului Marii Britanii și este emis doar pentru cei care doresc să dobândească deprinderile necesare conducerii autovehiculelor, motiv pentru care conducerea unui autovehicul pe teritoriul României, chiar în condițiile deținerii unui astfel de permis eliberat într-un alt stat, realizează tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal. În a doua opinie, susținută de curțile de apel București - Secția I penală (opinie majoritară), Iași (opinie majoritară exprimată în cadrul întâlnirii trimestriale din 25 martie 2022, pentru dezbaterea practicii neunitare), Oradea, Pitești și instanțele arondate acesteia, Târgu Mureș și instanțele arondate, Timișoara, tribunalele Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Dolj, Giurgiu și instanțele arondate, Iași, Mehedinți, Satu Mare, Timiș, judecătoriile Alexandria, Arad, Baia Mare, Balș, Bârlad, Beiuș, Bistrița, Buftea, Caransebeș, Chișineu-Criș, Constanța, Cornetu, Craiova, Făget, Filiași, Focșani, Lipova, Lugoj, Moldova Nouă, Motru, Novaci, Oravița, Piatra-Neamț, Răducăneni, Reșița, Roșiori de Vede, Rupea, Salonta, Sfântu Gheorghe, Târgu Cărbunești, Târgu Bujor, Tecuci, Turnu Măgurele, Vaslui, Videle, Zimnicea, precum și de instanțele arondate Tribunalului Brăila, s-a apreciat că în situația în care, potrivit legislației române, este obligatoriu ca persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul să dețină un permis de conducere, iar aceasta posedă exclusiv un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie („Provisional Driving Licence“), se reține forma atenuată a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, respectiv situația în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele amintite au precizat, în esență, că, în primul rând, trebuie reținut aspectul conform căruia, deși persoana în cauză nu deține permis de conducere valabil în România, aceasta are un permis de conducere provizoriu emis de autoritățile din Marea Britanie, astfel încât fapta acesteia - de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, exclusiv pe baza permisului provizoriu valabil în Marea Britanie - se subsumează infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal (de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România). Totodată, s-a menționat că permisul de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie conferă dreptul provizoriu de a conduce exclusiv pe teritoriul Marii Britanii, în anumite condiții restrictive. S-a apreciat că permisul de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie îl plasează pe posesorul acestuia în situația reglementată de teza finală a art. 335 alin. (2) din Codul penal, dat fiind că nu este valabil în afara teritoriului țării emitente (Marea Britanie) și nefiind recunoscut de Convenția asupra circulației rutiere din 1968, ratificată de România prin Decretul nr. 318/1980. ...