Decizia ÎCCJ nr. 52/2022 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție: Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire la opiniile unora dintre instanțele arondate. Într-o primă opinie se apreciază că, în situația în care conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, instructorul auto atestat care se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obținerea permisului de conducere, precum și examinatorul autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile acestuia, implicați într-un accident de circulație, consumă alcool după producerea evenimentului și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, sub aspectul îndeplinirii condiției vizând existența unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, față de prevederea expresă din art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată. Această opinie a fost susținută de Curtea de Apel Suceava (opinie majoritară) și instanțele din circumscripția acesteia, Curtea de Apel Pitești, tribunalele Bistrița-Năsăud, Brăila, București, Iași, Sălaj și Vaslui, judecătoriile Babadag, Bârlad, Bistrița, Buzău, Giurgiu, Huși, Lehliu-Gară, Moinești, Oradea, Pașcani, Piatra-Neamț, Pogoanele, Rupea, Vaslui, precum și judecătoriile din circumscripțiile tribunalelor București și Sălaj. În argumentarea opiniei exprimate s-a arătat că dispozițiile art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conform cărora „în situația în care nu sunt respectate dispozițiile alin. (1) , se consideră că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului“, exprimă voința legiuitorului, tocmai în raport de importanța obligației stabilite în alin. (1) al aceluiași text de lege. În acest context, legiuitorul național a apreciat că este absolut necesar să interzică orice consum de alcool sau substanțe psihoactive după producerea unui accident de circulație, astfel că, prin art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, este avertizat în mod expres conducătorul auto cu privire la consecințele faptei interzise, precum și cu privire la prezumția care operează în cazul nerespectării acestora. Prezumția legală instituită de acest text de lege este în sensul că alcoolemia din momentul recoltării probelor biologice reflectă alcoolemia din momentul conducerii autovehiculului de către inculpat, rațiunea prezumției legale fiind tocmai instituirea interdicției de a consuma alcool impuse persoanelor care au produs un accident. Așa fiind, prezumția instituită de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, nu are la bază un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului, ci, din contră, vizează chiar activitatea acestuia, astfel că, dacă făptuitorul consumă alcool între momentul depistării în trafic și cel al recoltării propriu-zise, încălcându-se astfel obligația prevăzută de art. 78 alin. (1) din actul normativ menționat, rezultatul probelor biologice ar trebui să fie considerat ca reflectând starea persoanei în cauză din momentul producerii accidentului de circulație, fiind astfel întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, sub aspectul îndeplinirii condiției vizând existența unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. În opinia susținută de curțile de apel Oradea, Ploiești, Târgu Mureș și instanțele din circumscripția acesteia din urmă, precum și de Judecătoria Roman s-a apreciat că art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 instituie o prezumție legală absolută cu privire la nivelul alcoolemiei sau starea conducătorului auto la momentul producerii accidentului de circulație, conducător auto care a încălcat interdicția de a consuma alcool sau substanțe psihoactive după producerea evenimentului și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice. S-a arătat că prezumția legală instituită de textul invocat este una absolută, întrucât din redactarea acestuia nu rezultă posibilitatea de a fi înlăturată prin proba contrară. Prin urmare, s-a concluzionat că tipicitatea faptei concrete, în raport cu prevederile art. 336 din Codul penal, se stabilește în funcție de rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate ulterior consumului de alcool sau de substanțe psihoactive după producerea evenimentului. Într-o altă opinie, susținută de curțile de apel București - Secția I penală, Galați, Iași, Timișoara, tribunalele Caraș-Severin, Ialomița, Teleorman, Timiș, judecătoriile Alexandria, Bolintin-Vale, Buhuși, Buftea, Caransebeș, Constanța, Iași, Moldova Nouă, Reșița, Roșiori de Vede, Timișoara, Tulcea, Turnu Măgurele și Zimnicea s-a arătat că, în interpretarea dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, în ceea ce privește îndeplinirea condiției vizând existența unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool în sânge, sub condiția coroborării cu alte mijloace de probă, fiind vorba despre o prezumție relativă, iar vinovăția urmând a fi stabilită doar ca urmare a evaluării întregului material probator administrat în cauză. S-a apreciat că art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, instituie o prezumție legală, respectiv considerarea rezultatului testării alcoolemiei ca fiind corespondentă momentului producerii accidentului, în cazul în care conducătorul auto consumă alcool după producerea accidentului și până la testarea concentrației de alcool, prezumție ce poate conduce la întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, prin coroborarea cu alte probe. Astfel, s-a opinat că nu se poate dispune condamnarea unei persoane doar în temeiul acestei prezumții, în lipsa unor probe care să o completeze și care să confere judecătorului convingerea privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, astfel încât, de la caz la caz, în funcție de probatoriul administrat în fiecare cauză, instanța își poate forma convingerea întemeindu-se, pe lângă probele administrate în cauză, și pe această prezumție. S-a arătat că dispozițiile art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 559 din data de 14 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 22 iunie 2022, a statuat că aceste dispoziții „sunt menite să sancționeze o conduită contrară legii, în considerarea scopului ordonanței de urgență, respectiv asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private“. O altă opinie a fost exprimată de Tribunalul Galați și instanțele din circumscripția sa, judecătoriile Beiuș, Cornetu, Năsăud, Pătârlagele, Răducăneni, Râmnicu Sărat și Videle, în sensul că nu sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal. În susținerea acestei opinii s-a apreciat că, în ceea ce privește modul de interpretare a articolului sus-menționat, se consideră că starea conducătorului auto este cea de la momentul producerii accidentului, și nu de la momentul în care se prelevează probele biologice, ca urmare a nerespectării art. 78 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată. ...