Decizia ÎCCJ nr. 359/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 47. Examinând admisibilitatea sesizării prin prisma cerințelor impuse prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte reține că, potrivit acestui text normativ, dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. ... 48. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite cumulativ, și anume: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al unei curți de apel sau al unui tribunal; ... b) instanțele mai sus menționate să judece cauza în ultimă instanță; ... c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... e) această chestiune să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii sau al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 49. Sesizarea de față nu îndeplinește în mod cumulativ condițiile expuse mai sus. ... 50. Litigiul în care a fost pronunțată încheierea de sesizare a instanței supreme este în curs de judecată în ultimă instanță, aflându-se pe rolul Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, care a fost învestită cu judecarea recursului exercitat împotriva unei sentințe pronunțate de Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, cauza având ca obiect anularea unei hotărâri de consiliu local prin care a fost aprobat un schimb de terenuri între o unitate administrativ-teritorială și o societate. Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, curtea de apel judecă în ultimă instanță, hotărârea pe care o pronunță fiind definitivă. ... 51. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în procedura art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă trebuie să aibă ca obiect o problemă de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme pentru a oferi o rezolvare de principiu, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 59 din 9 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, etc.) ... 52. Problema de drept supusă dezlegării trebuie să ridice serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, ce necesită rezolvarea de principiu a chestiunii de drept în procedura hotărârii prealabile, iar nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu. ... 53. Caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. ... 54. Sesizarea de față se referă, în termeni generali, la modul în care se interpretează și se corelează între ele dispozițiile art. 355, 362 și 363 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, care conțin norme referitoare la regimul juridic al bunurilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale. ... 55. Mai precis, din conținutul întrebării reiese că nelămurirea instanței de trimitere ar viza existența altor modalități de exercitare a prerogativelor dreptului de proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale decât cele prevăzute expres în art. 362 și 363 din Codul administrativ, în condițiile în care, potrivit normei de principiu cuprinse în art. 355 din Codul administrativ, bunurile care fac parte din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se află în circuitul civil și se supun regulilor prevăzute de Codul civil, dacă prin lege nu se prevede altfel. ... 56. Art. 362 din Codul administrativ, intitulat „Modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate privată“, prevede că aceste bunuri pot fi date în administrare, concesionate, închiriate ori date în folosință gratuită, pe termen limitat, după caz, instituțiilor publice, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor privind darea în administrare, concesionarea, închirierea și darea în folosință gratuită a bunurilor aparținând domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale. ... 57. La rândul său, art. 363 din Codul administrativ instituie o serie de reguli speciale privind procedura de vânzare a bunurilor din domeniul privat, vânzare care se face, în mod obligatoriu, prin licitație publică, dacă prin lege nu se prevede altfel. ... 58. În strânsă legătură cu aceste texte normative, art. 129 alin. (6) lit. b) din Codul administrativ prevede că, în exercitarea atribuțiilor privind administrarea domeniului public și privat al unității administrativ-teritoriale, consiliul local „hotărăște vânzarea, darea în administrare, concesionarea, darea în folosință gratuită sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii“. ... 59. Față de Codul civil, care conține dreptul comun pentru toate domeniile care privesc raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre subiectele de drept civil, prevederile Codului administrativ au valoarea juridică a unor norme speciale, derogatorii; la rândul lor, normele din Codul administrativ pot face obiect al unor derogări prevăzute prin legi speciale, astfel cum rezultă și din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 139 din 3 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 25 martie 2021, în care, cu referire la regimul bunurilor proprietate privată a statului, s-a reținut că „transmiterea dreptului de proprietate privată a statului către o terță entitate prin vânzare este reglementată în Codul administrativ. Acest act normativ nu stabilește toate modalitățile de înstrăinare a acestor bunuri, fiind la latitudinea legiuitorului să adopte acte normative speciale prin care să reglementeze punctual transmiterea dreptului de proprietate a statului și prin alte modalități de înstrăinare“ (paragraful 110). ... 60. În acest context, nu se poate reține că normele a căror interpretare s-a solicitat ar avea un caracter neclar, echivoc, susceptibil de înțelesuri diferite, care să facă obiectul unei interpretări in abstracto pe calea dezlegării prealabile a unei chestiuni de drept, sesizarea urmărind, în realitate, identificarea normelor pertinente și aplicarea lor în situația juridică dedusă judecății. Or, instanței învestite cu soluționarea litigiului îi revine rolul de a identifica normele incidente, a le corela și a le aplica asupra raportului juridic litigios (în care se pune problema unui schimb de terenuri, cu privire la care art. 1.764 din Codul civil prevede că este supus dispozițiilor referitoare la vânzare, care se aplică în mod corespunzător), folosind metodele de interpretare a legii, în acord cu principiile de drept, cu statuările doctrinare și cu cele jurisprudențiale în materie, interpretarea legii reprezentând o etapă distinctă și absolut necesară în procesul de aplicare a legii într-o situație de fapt concretă (în acest sens, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 8 din 21 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 5 aprilie 2022). ... 61. De altfel, din conținutul încheierii de sesizare nu rezultă că instanța învestită cu judecarea litigiului ar fi avut în mod real dificultăți în decelarea sensului normelor aplicabile, exprimându-și punctul de vedere, convingător motivat, în sensul că „regulile de la art. 362 și 363 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 sunt derogatorii de la cele din Codul civil, așa cum rezultă chiar din dispozițiile generale și din obiectul de reglementare al Codului civil, legiuitorul referindu-se la «reguli specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale», așa încât bunurile proprietate privată a statului sau unităților administrativ-teritoriale, deși declarate în circuitul civil, au reguli specifice în care pot fi utilizate sau vândute“ și că „reglementarea de la art. 362 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 nu trebuie interpretată ca fiind doar exemplificativă, de vreme ce pentru fiecare dintre modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate privată sunt prevăzute reguli speciale față de cele din Codul civil, reguli care se regăsesc în cap. III din partea V - titlul I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019“. ... 62. În ceea ce privește condiția de admisibilitate constând în noutatea problemei de drept este de menționat că aceasta este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 63. Sesizarea de față nu îndeplinește nici această condiție, pentru că prevederi asemănătoare celor care formează obiectul sesizării, cuprinse în art. 355, 362 și 363 din Codul administrativ, s-au regăsit și anterior în Legea nr. 215/2001, art. 121 alin. (2) - [(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.], art. 123 [(1) Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii. (2) Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.(...)] și art. 124 [Consiliile locale și consiliile județene pot da în folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile și imobile proprietate publică sau privată locală ori județeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.], fără ca între timp să fi fost revelate aspecte de noutate care să pună problema unei reevaluări a sensului lor intrinsec. ... 64. Ceea ce a dispărut din peisajul normativ sunt dispozițiile fostului art. 121 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, care prevedeau că schimbul de imobile din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale se face în condițiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însușit de consiliul local. ... 65. În concluzie, reținând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate reglementate de art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 521 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va respinge prezenta sesizare, ca inadmisibilă. ... ...