Decizia CCR nr. 724/2019Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Apreciază că, față de jurisprudența Curții Constituționale, situația premisă în cazul art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală reprezintă un element de noutate, și anume faptul că în speță s-a dat citire declarațiilor făcute în faza actelor premergătoare. Susține că textul este neconstituțional în măsura în care permite citirea și administrarea declarațiilor date în faza actelor premergătoare, în baza vechiului Cod de procedură penală, în condițiile în care persoanele vizate sunt lipsite de orice drept la apărare. Un alt element de noutate este reprezentat de faptul că dispozițiile art. 383 alin. (4) din Codul de procedură penală se referă la imposibilitatea administrării unor probe la nivel general, iar art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală vizează o situație particulară, imposibilitatea reaudierii martorilor audiați în faza urmăririi penale. Textul de lege obligă judecătorul să dea citire în timpul judecății declarațiilor martorilor ce nu mai pot fi audiați și să țină cont de ele. Citirea declarațiilor date în timpul urmăririi penale încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul de ședință, nerespectându-se nici principiul contradictorialității. Cele două texte de lege criticate sunt neconstituționale prin reglementarea procedurii referitoare la citirea declarației date în cadrul urmăririi penale, ce constituie deja probă, în condițiile în care ar trebui să se constate doar imposibilitatea administrării acestei probe în cursul judecății, urmată de o apreciere pe fondul cauzei cu respectarea exigențelor naționale și europene. În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. ...