Decizia ÎCCJ nr. 355/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 29. Referitor la prima întrebare formulată prin sesizarea de față, într-o primă orientare, conturată ca fiind majoritară, s-a apreciat că, în interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 165/2013, coroborat cu art. 4 alin. (4) și (5) din Legea nr. 752/2001, măsurile reparatorii cu privire la Academia Română nu se raportează exclusiv la restituirea în natură sau prin acordarea de bunuri oferite în echivalent, putând îmbrăca și forma compensării prin puncte. ... 30. În argumentare s-a reținut că din interpretarea prevederilor art. 1 alin. (1) -(3) din Legea nr. 165/2013 rezultă, fără echivoc, că, deși modalitatea principală de reparație în cazul imobilelor preluate abuziv este restituirea în natură, în cazul în care aceasta nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda constau în compensarea cu bunuri, precum și prin puncte. ... 31. S-a apreciat că prevederile art. 4 alin. (4) -(5) din Legea nr. 752/2001 nu pot fi interpretate în sensul că se opun posibilității recurgerii la forma de reparație a punctelor compensatorii, câtă vreme s-a recunoscut deja, de la momentul intrării în vigoare a legii, opțiunea acordării de măsuri reparatorii prin echivalent, în compensare cu alte bunuri similare sau prin conversie cu bunuri mobile ori imobile din alte categorii, necesare activităților Academiei Române. De asemenea, s-a arătat că trebuie avută în vedere și împrejurarea că Legea nr. 165/2013 este un act normativ adoptat ulterior legii speciale, edictat cu scopul de a unifica și finaliza procesul de restituire a tuturor imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist. ... 32. S-a constatat că, din interpretarea literală, logică și sistematică a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 752/2001, anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, reiese că, și în privința Academiei Române, este aplicabil regimul general al măsurilor reparatorii reglementat de acest din urmă act normativ, câtă vreme chiar aceste dispoziții trimit în mod consecvent la legislația în vigoare sau la condițiile legii, urmând a se face aplicarea strictă a excepțiilor prevăzute de Legea nr. 752/2001. ... 33. În acest sens s-a subliniat că art. 4 alin. (2) din Legea nr. 752/2001 stipulează în mod expres că se restituie, în condițiile legii, în patrimoniul Academiei Române bunurile mobile și imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu, iar acolo unde legiuitorul a intenționat să instituie un regim derogatoriu de la dreptul comun de reparație a precizat acest aspect în mod explicit - este cazul dispozițiilor de la alin. (4) , (5) și (15) ale art. 4, spre exemplificare -, iar prevederile alin. (5) al aceluiași articol nu exclud aplicarea măsurii compensării prin puncte, câtă vreme art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, vizează doar cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale. ... 34. Cea de-a doua orientare, minoritară, este în sensul că măsurile reparatorii cu privire la Academia Română se raportează exclusiv la restituirea în natură sau prin acordarea de bunuri oferite în echivalent, aceste măsuri reparatorii neputând îmbrăca și forma compensării prin puncte. ... 35. Astfel, s-a menționat că Legea nr. 165/2013 se încadrează în categoria legilor generale care reglementează măsurile reparatorii și, drept urmare, Legea nr. 752/2001 își păstrează statutul de lege specială, care derogă de la prevederile Legii nr. 165/2013. ... 36. Referitor la cea de-a doua întrebare, într-o primă orientare, s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea art. 4 alin. (4) din Legea nr. 752/2001, sintagma „se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei Române“ nu ar trebui raportată la limita de 50 ha de proprietar deposedat, prevăzută de art. 15 din Legea nr. 165/2013. ... 37. S-a susținut că limita de 50 ha de proprietar deposedat prevăzută de art. 15 din Legea nr. 165/2013 nu poate fi aplicată, întrucât măsurile reparatorii ce se pot acorda Academiei Române sunt prevăzute în norme speciale. Ca atare, s-a arătat că, deși art. 15 din Legea nr. 165/2013 nu face distincție între calitățile proprietarilor deposedați atunci când stabilește limita de 50 ha teren agricol, față de dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 752/2001, care au caracter special, pare că intenția legiuitorului a fost aceea de a reface patrimoniul Academiei Române, deținut înainte de 1989, în integralitatea sa. ... 38. Prin cea de-a doua opinie s-a susținut că, în interpretarea și aplicarea art. 4 alin. (4) din Legea nr. 752/2001, sintagma „se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei Române“ trebuie raportată la limita de 50 ha de proprietar deposedat, prevăzută de art. 15 din Legea nr. 165/2013. ... 39. Astfel, s-a apreciat că nu se identifică nicio rațiune legală pentru care acest fost proprietar deposedat abuziv în perioada regimului comunist, Academia Română, să beneficieze de un tratament diferit față de ceilalți foști proprietari, împrejurare care ar duce la stabilirea unor măsuri reparatorii discriminatorii. ... 40. Un argument adus în susținerea acestei opinii este succesiunea în timp a legilor, în raport cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 752/2001, precum și cu cele ale art. 15 din Legea nr. 165/2013, apreciindu-se că aceasta din urmă instituie o limită de 50 ha de proprietar deposedat, limită care se aplică inclusiv Academiei Române. ... 41. Totodată, s-a susținut că, deși Legea nr. 752/2001 nu menționează explicit limita de 50 ha, principiul unității sistemului juridic impune corelarea cu prevederile ulterioare din Legea nr. 165/2013, astfel că restituirea „în totalitate“ a imobilelor Academiei Române este supusă limitării de 50 ha, stabilite pentru terenurile agricole, în absența unor dispoziții exprese care să o excludă. ... 42. A fost exprimată și o a treia opinie, de către judecătorii unei singure instanțe, prin care s-a apreciat că, în ceea ce privește limita de 50 ha, aceasta se aplică doar în privința terenului intravilan, ipoteza limitării nefiind incidentă în privința terenului agricol extravilan. ... 43. În ceea ce privește practica instanțelor judecătorești, se reține că, în susținerea opiniei majoritare exprimate cu privire la prima întrebare a sesizării, a fost depusă Sentința civilă nr. 957 din data de 14 iunie 2021, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a civilă, în Dosarul nr. 6.469/3/2020, nedefinitivă. ... 44. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul de recursuri în interesul legii nu se verifică, în prezent, practică judiciară neunitară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, în problemele de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...