Decizia CCR nr. 630/2019Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate în ceea ce privește dispozițiile art. 139 alin. (1) lit. a) și c) din Codul de procedură penală, autorul susține, în esență, că acestea nu conțin suficiente garanții contra unei aplicări arbitrare. Invocă - pentru a susține lipsa de previzibilitate a dispozițiilor criticate, precum și faptul că acestea nu impun în sarcina organului judiciar să demonstreze că probele ar putea fi obținute și în alt mod, că obținerea lor ar presupune dificultăți ori că există un pericol pentru siguranța persoanelor - Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 februarie 2009, pronunțată în Cauza Iordachi și alții împotriva Moldovei, în condițiile în care susține că legea din Moldova este oarecum similară legislației din România în această materie. Face referire la paragrafele 44, 47 și 51 ale hotărârii precitate, pe care le apreciază ca fiind relevante, în care instanța de la Strasbourg a reținut că „natura infracțiunilor pentru care poate fi autorizată măsura interceptării convorbirilor telefonice nu este suficient de clar definită în legislația în domeniu“, că „judecătorul de instrucție joacă un rol foarte limitat“, iar numărul autorizărilor este „neobișnuit de mare“, astfel încât Curtea a considerat necesar a atenționa asupra faptului că „înregistrarea convorbirilor telefonice este o ingerință foarte serioasă în drepturile individului și numai niște motive solide bazate pe o bănuială rezonabilă că persoana este implicată într-o activitate criminală gravă pot servi ca temei de autorizare.“ Din această perspectivă, afirmă că Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în decurs de patru ani, în perioada 2011-septembrie 2016, 4522 din 4523 de cereri de supraveghere tehnică, apreciind că numărul de solicitări este enorm raportat la categoria de persoane vizate, ținând cont de competența instanței supreme în această materie, respectiv parlamentari, miniștri, o parte dintre procurori și judecători, alte persoane. De asemenea, susține că și la nivelul curților de apel au fost emise mii de mandate de supraveghere tehnică, în condițiile în care competența materială și personală a curților de apel este destul de restrânsă în această materie. Arată că afirmațiile anterioare urmează a fi dovedite prin depunerea la dosar, în ședința publică, a unor materiale solicitate de la instanțele de judecată din țară. ...