Decizia CCR nr. 557/2019Punctul 3

3. Având cuvântul, reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate Alexandra Irina Ana Pop Jora solicită admiterea acesteia. În acest sens arată, în esență, că prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 contravin dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece modificările aduse prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 limitează cuantumul despăgubirilor acordate persoanelor fizice, asociați ai persoanei juridice care deținea imobile și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv, sau moștenitorilor acestora, în sensul că recalcularea valorii acțiunilor deținute la data preluării abuzive se face fără aplicarea coeficientului de inflație. Ca urmare, discriminarea este creată între două categorii de cetățeni, respectiv persoanele îndreptățite cărora li s-au soluționat cererile de despăgubire prin acordarea de despăgubiri stabilite cu aplicarea indicelui de inflație, în temeiul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, forma în vigoare înainte de modificarea acestuia prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, pe de o parte, și, pe de altă parte, persoanele îndreptățite cărora nu li s-au soluționat cererile de despăgubire anterior intrării în vigoare a textului de lege criticat și care vor fi îndreptățite la restituirea despăgubirilor calculate fără aplicarea indicelui de inflație, în acord cu forma actuală a art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, modificat prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016. Invocă în acest sens cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 189 din 3 aprilie 2014, potrivit căreia modul de calcul al despăgubirilor acordate persoanelor îndreptățite în condițiile art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, implică utilizarea coeficientului de actualizare a valorii leului pentru perioada 11 iunie 1948-14 februarie 2001, precum și indicele de inflație aferent perioadei 2001 - până în anul acordării efective a măsurilor reparatorii, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia cetățenii statelor membre sunt egali în fața legii, iar legiuitorul nu poate să modifice în mod discriminatoriu legislația în vigoare. De asemenea, invocă în același sens Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. Se mai arată că, după parcurgerea procedurii administrative și judecătorești prin care s-a constatat dreptul persoanelor îndreptățite la despăgubiri, modificarea legislativă intervenită prin textul de lege criticat este neprevizibilă pentru justițiabili. ...