Decizia CCR nr. 516/2019Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că restrângerea sferei persoanelor interesate doar la persoanele care au o calitate procesuală și un interes procesual în sensul Codului de procedură civilă reprezintă o încălcare a principiului constituțional al legalității și al egalității cetățenilor în fața legii, prevăzut de art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) din Constituție. Totodată, se îngrădește accesul liber la justiție, astfel cum este garantat de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art. 21 alin. (1) din Constituție. Se mai susține că a nu recunoaște, printr-o interpretare abuzivă, speculând o lacună în modul de redactare al art. 45 din Legea nr. 317/2004, dreptul oricărui cetățean de a sesiza organismul abilitat să efectueze cercetări disciplinare reprezintă o îngrădire nepermisă a dreptului prevăzut de art. 21 alin. (1) din Constituție. Or, această interpretare abuzivă a fost posibilă din cauza redactării deficitare a dispozițiilor de lege criticate. În final, se susține că actuala formă a dispozițiilor de lege criticate poate genera o „super-imunitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii“, în situația în care aceștia sunt pasibili de cercetare disciplinară. Astfel, dacă niciunul dintre subiecții de sezină nu înțelege să formuleze sesizare sau să se sesizeze din oficiu, „s-ar ajunge în situația paradoxală ca o condiție de procedibilitate ce a avut în vedere tocmai asigurarea accesului la justiție și sancționarea conduitelor abuzive să nu poată fi îndeplinită“. ...