Decizia CCR nr. 436/2019Punctul 12

12. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme sancțiunea amenzii vizează clar și direct toți semnatarii autorizației de construire, fără a genera o situație legislativă imprevizibilă, impredictibilă și neclară, legislația în acest domeniu fiind clară și previzibilă. Un alt aspect pe care instanța îl are în vedere este acela că semnătura primarului, ca reprezentant legal al unității administrativ-teritoriale, nu poate fi aplicată în mod formal pe niciun document, o astfel de susținere conducând, per a contrario, la lipsirea de fundament juridic a semnăturii reprezentantului legal. Astfel, primarului, în calitate de reprezentant legal, nu îi sunt solicitate cunoștințe de specialitate din niciun domeniu, dar i se cere să dispună efectuarea unor verificări privind existența avizelor tehnice prevăzute de lege, adică verificarea prezenței la dosarul care stă la baza emiterii autorizației de construire a tuturor documentelor necesare conform legii, fără a emite opinii pe fondul documentelor cu caracter tehnic. Primarul nu are un rol formal, astfel cum încearcă petentul să demonstreze, ci unul practic, acela de a constata existența unui dosar complet din punct de vedere juridic, care să stea la baza emiterii autorizației de construire, iar acest aspect urmează a fi analizat de instanță odată cu cercetarea procesului. Mai mult, instanța apreciază că instituirea prin norma legală vizată de excepția de neconstituționalitate a calității de subiect activ al contravenției în persoana tuturor semnatarilor autorizației de construire nu are un caracter arbitrar, ambiguu și nici nu lasă loc de interpretări contradictorii, câtă vreme fiecare semnatar al autorizației de construire are de verificat anumite cerințe specifice. Chiar dacă primarul este cel care semnează ultimul și își bazează acordul pe existența unor avize tehnice anterioare, și primarul trebuie să efectueze anumite verificări minimale, de existența unei documentații de urbanism complete, în caz contrar legiuitorul nu i-ar fi atribuit prerogativa semnării autorizației de construire. Această verificare impune o responsabilitate considerabilă, o analiză serioasă, și nu una superficială, prin raportare la normele juridice pe care se întemeiază și la interesul public ocrotit de acestea, respectiv siguranța în construcții și dezvoltarea armonioasă în urbanism. ...