Decizia CCR nr. 419/2019Punctul 49

49. Așa fiind, conduita ilicită cu consecințe grave sub aspectul răspunderii penale, manifestată în calitatea de fondator al unei societăți, reprezintă elementul obiectiv de diferențiere în cadrul categoriei de persoane cu vocație generală la exercitarea dreptului de asociere în vederea constituirii de societăți și reprezintă, totodată, un motiv justificat și suficient pentru legiuitor de a institui interdicția dobândirii unei atari calități. Cu alte cuvinte, condamnarea definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 constituie, în temeiul art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, un motiv de condamnare la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv pierderea calității de fondator al societății. Ulterior condamnării, operând interdicția reglementată de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, pedeapsa complementară produce efecte în plan civil, determinând sancțiunea civilă care împiedică persoana în cauză să redobândească statutul de fondator pe toată durata în care condamnarea produce efecte juridice. ...