Decizia CCR nr. 363/2019Punctul 17
Punctul 17
17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, sub imperiul vechiului Cod de procedură fiscală, scrisorile de garanție constituite odată cu cererea de suspendare a executării silite, prevăzute la art. 126, erau admise doar dacă erau emise de bancă, nu și de către alte instituții financiare sau de credit autorizate, care pot emite astfel de documente de garantare. Pentru remedierea acestei situații, prin art. I pct. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 16/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a fost introdus art. 148^1, modificat ulterior prin art. I pct. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 20 iulie 2015, deci anterior intrării în vigoare a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin care legiuitorul a instituit posibilitatea contribuabililor de a depune drept garanție, în vederea suspendării executării silite sau a neînceperii acesteia, o scrisoare de garanție emisă de o instituție de credit sau o poliță de asigurare de garanție emisă de o societate de asigurare. ...
Sursa oficială ↗