Decizia CCR nr. 377/2019Punctul 22
Punctul 22
22. Constatând că intimații condamnați s-au implicat în muncă, au făcut eforturi pentru a obține venituri necesare acoperirii nevoilor pe care le au, neavând posibilitatea de a achita în totalitate, ci doar parțial, respectiv 3/4 din debit, nu se poate reține în sarcina acestora o neexecutare culpabilă a obligațiilor civile și cu atât mai mult o rea-credință cu privire la plata despăgubirilor la care au fost obligați. Chiar dacă niciunul dintre intimații condamnați nu a făcut nicio plată voluntară, aceștia nu pot fi acuzați de rea-credință, nici din acest punct de vedere. Veniturile realizate au fost folosite tocmai pentru achitarea ratelor lunare aferente contractelor de credit încheiate cu diferite bănci, bunurile imobile fiind ipotecate. Or, în situația neplății acestor credite există riscul pierderii bunurilor ipotecate, creanțele fiind valorificate în favoarea băncii creditoare, iar partea civilă nu ar mai putea fi despăgubită“ (Decizia nr. 666 din 27 iunie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală). ...
Sursa oficială ↗