Decizia ÎCCJ nr. 303/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a proceselor A. Dosarul nr. 1.130/86/2024 14. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 25 martie 2024 cu nr. 1.130/86/2024, reclamanții-funcționari publici au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să emită pe numele fiecărui reclamant ordin de reîncadrare salarială, privind alinierea drepturilor salariale la nivelul maxim al funcțiilor similare din cadrul sistemului finanțelor publice, adică al Ministerului Finanțelor și al instituțiilor subordonate, respectiv al organelor de specialitate ale administrației publice centrale care funcționează în subordinea acestui minister (salariul de bază la nivel maxim, cu recalcularea sporurilor raportat la salariul de bază la nivel maxim), cu plata diferențelor de drepturi între cele cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada ultimilor 3 ani anteriori procedurii prealabile înregistrate la data de 16 februarie 2024, la zi și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, plus dobândă legală penalizatoare de la scadența fiecărui venit salarial, până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată. ... 15. În susținerea cererii au arătat că sunt funcționari publici în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, Serviciul Teritorial Nord-Est. ... 16. Invocând deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 36 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, nr. 8 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 2 aprilie 2021, și nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, reclamanții au susținut că principiile nediscriminării și egalității, prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, cu condiția ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale, iar nu restrânsă la sfera unor anumiți destinatari ai legii. ... 17. Prin întâmpinare, pârâtul a arătat că Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor - ordonator terțiar de credite, fără a face parte din sfera de reglementare a dispozițiilor art. 11 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013, care nominalizează expres și limitativ instituțiile publice care beneficiază de aceste prevederi. ... 18. Alinierea drepturilor salariale, egalizarea salariilor la nivelul celor majorate prin hotărâri judecătorești pentru funcționarii publici din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice s-a putut realiza în cazul salariaților din cadrul instituțiilor unde existau diferențe salariale datorate pronunțării unor hotărâri judecătorești (la nivelul Oficiului neexistând nicio hotărâre judecătorească în acest sens) și numai după ce o altă instanță de judecată a dispus măsura de egalizare a salariilor, conducătorii instituțiilor publice neavând posibilitatea emiterii unor acte administrative individuale de salarizare în lipsa unui act normativ sau a unei hotărâri judecătorești definitive. ... 19. La termenul de judecată din 12 septembrie 2024, tribunalul a pus în discuția părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Prin încheierea pronunțată la 20 noiembrie 2024 s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și suspendarea cauzei. ... ... B. Dosarul nr. 210/90/2024 20. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă cu nr. 210/90/2024, reclamantul X, în contradictoriu cu pârâții Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, Ministerul Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea acestora la egalizarea salariului reclamantului cu salariul la nivelul maxim stabilit în celelalte instituții aflate în subordinea Ministerului Finanțelor, pentru aceeași/același funcție/grad/treaptă/gradație, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărârile judecătorești definitive, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, și a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023, actualizate cu rata inflației până la data plății efective; obligarea pârâtelor la plata diferențelor salariale dintre salariul încasat de reclamant și salariul ce urmează a fi stabilit, începând cu data de 6 octombrie 2023, și obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale penalizatoare, precum și la plata cheltuielilor de judecată. ... 21. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este funcționar public în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc - Serviciul Teritorial Sud-Vest - Direcția Generală de Supraveghere și Control, ocupând funcția publică de execuție de inspector, clasa I, grad profesional superior, gradația 5. ... 22. Deși Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc se află în subordinea Ministerului Finanțelor, personalul acestei instituții nu a beneficiat de aplicarea prevederilor art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023. ... 23. Prin Sentința civilă nr. 303 din 23 aprilie 2024, Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor, a respins cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, și a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Totodată, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamant. ... 24. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că beneficiază de egalizarea salariilor cu salariul maxim aflat în plată, ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătorești, doar autoritățile și instituțiile ce fac parte din sistemul finanțelor publice, astfel cum este definit de lege. Chiar dacă Oficiul Național pentru Jocuri cu Noroc este o unitate subordonată Ministerului Finanțelor, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 prevede fără echivoc componența sistemului finanțelor publice, din care nu face parte și Oficiul, astfel că egalizarea salariilor se va face exclusiv în cadrul entităților menționate la art. XI alin. (2) din ordonanța de urgență. ... 25. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, invocând critici încadrabile în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în sensul greșitei aplicări a dispozițiilor art. XI alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 și ale art. 11 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013. ... 26. La termenul de judecată din 7 noiembrie 2024, Curtea a pus în discuția părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Prin încheierea pronunțată la 15 noiembrie 2024 s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și suspendarea cauzei. ... ... ...