Decizia CCR nr. 294/2019Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că pedeapsa rezultantă ca urmare a reținerii concursului de infracțiuni nu poate depăși maximul general, în acest sens fiind norma expresă prevăzută de art. 39 alin. (2) din Codul penal. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia stabilirea și aplicarea pedepsei trebuie să se realizeze în condițiile prevăzute de art. 187 din Codul penal, arată că acest text de lege nu este incident în cazul pedepsei rezultante, determinată potrivit art. 39 din Codul penal, întrucât această normă legală nu operează cu noțiunea de „pedeapsă prevăzută de lege“, ci cu cea de „pedeapsă stabilită“. Cu privire la critica referitoare la cumulul aritmetic, aceasta este una nepertinentă, întrucât legea nu vizează o astfel de ipoteză de calcul al pedepsei rezultante. În fine, previzibilitatea unei norme nu poate fi determinată prin raportare la un criteriu unic - capacitatea de înțelegere a destinatarului normei, lipsa acesteia putând fi suplinită prin alte mijloace: interpretări ale specialiștilor, doctrinei sau jurisprudenței. ...