Decizia ÎCCJ nr. 278/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 38. Prezenta sesizare este formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Acest act normativ cuprinde norme parțial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, de ordin procedural, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, după cum se arată la art. 4, potrivit căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 39. În acest context normativ, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; (ii) instanța care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; (iii) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 40. Verificând îndeplinirea cerințelor de admisibilitate anterior enunțate, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect obligarea Ministerului Afacerilor Interne - Direcția generală juridică la acordarea în favoarea reclamantului (polițist) a compensației lunare pentru chirie pentru plata ratei/unei fracțiuni din rata aferentă unui credit ipotecar destinat achiziționării unei locuințe, în temeiul dispozițiilor art. 31 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002. ... 41. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul unui complet de judecată din cadrul Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în primă instanță, în conformitate cu dispozițiile art. 536 din Codul administrativ. ... 42. Rezultă, așadar, că primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. ... 43. În ce privește condiția ca prin sesizare să fie dedusă spre interpretare o veritabilă chestiune de drept, susceptibilă a face obiectul unei dezlegări de principiu, menită să preîntâmpine jurisprudența neunitară, precum și condiția referitoare la existența raportului de dependență dintre soluționarea pe fond a cauzei și lămurirea chestiunii de drept în discuție, se constată o serie de neregularități, care atrag inadmisibilitatea prezentului demers. ... 44. Cu titlu prealabil, se remarcă faptul că sesizarea aduce în discuție două chestiuni de drept distincte, astfel încât verificarea îndeplinirii cerinței enunțate urmează a se efectua prin raportare la fiecare dintre acestea. ... 45. Prima chestiune vizează interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002, instanța de trimitere fiind interesată să afle dacă prin cerința impusă de textele legale menționate, aceea ca polițistul numit în prima funcție/mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul să nu dețină locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soțul/soția acestuia, se înțelege că nu se referă chiar la locuința pentru care polițistul solicită acordarea compensației lunare pentru chirie pentru plata unei rate/unei fracțiuni de rată aferentă creditului ipotecar contractat pentru achiziționarea locuinței respective. ... 46. Formulată în acest mod, întrebarea adresată de instanța de trimitere apare ca fiind pur retorică, de vreme ce, printre documentele pe care polițistul aflat în situația reglementată la art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 trebuie să le anexeze la raportul scris prin care solicită compensația lunară pentru chirie, se regăsesc, conform art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005, contractul de vânzare-cumpărare a locuinței achiziționate prin contractul de credit ipotecar/imobiliar sau contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate, încheiat în nume propriu sau împreună cu soția/soțul, și contractul de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe, încheiat în nume propriu sau împreună cu soția/soțul. ... 47. Este evident, astfel, că cerința impusă de art. 31 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002, aceea ca polițistul numit în prima funcție/mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul să nu dețină locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soțul/soția acestuia, nu se referă chiar la locuința pentru care polițistul solicită acordarea compensației lunare pentru chirie pentru plata unei rate/unei fracțiuni de rată aferentă creditului ipotecar contractat pentru achiziționarea locuinței respective. ... 48. Această constatare nu este, însă, aptă să conducă la rezolvarea litigiului cu soluționarea căruia a fost învestită instanța de trimitere, raportat la motivul care a fundamentat refuzul pârâtului de a răspunde favorabil solicitării reclamantului de plată a compensației lunare pentru chirie pentru plata ratei/unei fracțiuni din rata aferentă creditului ipotecar contractat pentru achiziționarea unei locuințe în localitatea în care cel din urmă a fost mutat în interesul serviciului. ... 49. Astfel, verificând actele procedurale depuse de părțile din dosarul aflat pe rolul instanței de trimitere, se constată că argumentul pe care s-a întemeiat apărarea pârâtului, în sensul că reclamantul nu îndeplinește cerințele impuse de art. 31 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002, a fost acela că, anterior mutării în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își avea domiciliul, acesta achiziționase în localitatea respectivă un imobil, prin contractarea unui credit ipotecar, astfel că nu mai îndeplinea condiția de a nu deține locuință proprietate personală în acea localitate. ... 50. În aceste limite ale învestirii, prima problemă de drept cu care instanța de trimitere a înțeles să chestioneze Completul pentru dezlegarea unor chestiuni drept are un caracter pur ipotetic, răspunsul la aceasta nefiind de natură să producă un efect concret asupra soluției ce urmează a fi pronunțată în cauză. ... 51. În ce privește cea de-a doua chestiune de drept pe care instanța de trimitere o semnalează în cuprinsul încheierii de sesizare se constată că aceasta vizează stabilirea momentului de referință prin raportare la care se verifică îndeplinirea cerinței impuse de art. 31 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002, respectiv în ce măsură este îndeplinită condiția ca polițistul numit în prima funcție/mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul să nu dețină locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soțul/soția acestuia, în situația în care acesta a achiziționat locuința pentru care solicită acordarea compensației lunare pentru chirie anterior numirii în prima funcție/mutării în interesul serviciului. ... 52. Pentru argumentele deja expuse, chestiunea sesizată are legătură cu soluționarea cauzei, raportat la obiectul concret al pretențiilor deduse judecății și la motivele de fapt care fundamentează actele de procedură depuse de părțile din dosar. ... 53. În schimb, se constată că sesizarea nu îndeplinește cerința ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept. ... 54. Referitor la această condiție se reține că, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la adoptarea actului normativ s-a ținut seama, printre altele, de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. De asemenea, prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun, drept condiție de admisibilitate a sesizării, existența unei „chestiuni de drept“, apte a declanșa mecanismul de unificare a practicii judiciare. ... 55. În lipsa unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că obiectul procedurii este reprezentat de o normă legală incompletă sau neclară, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice. Ca atare, procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate de natură a reclama intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, având menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare. ... 56. În cauză, se constată că instanța de trimitere a omis să prezinte posibilele interpretări antinomice pe care chestiunea de drept aflată în raport de dependență cu soluționarea cauzei lear suscita, limitându-se să exprime un punct de vedere asupra celei dintâi chestiuni de drept, care se situează în afara cadrului procesual fixat prin cererile și apărările părților. ... 57. Astfel, punctul de vedere prezentat de instanța de trimitere a fost în sensul că validarea interpretării oferite de pârât dispozițiilor art. 31 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002 ar conduce la inaplicabilitatea acestora sau la restrângerea semnificativă a aplicabilității lor, pe considerentul că, în general, încheierea contractului de vânzare are loc într-un interval de timp relativ scurt față de momentul încheierii contractului de credit și numai în această perioadă polițiștii ar putea depune raportul pentru a beneficia de compensația lunară pentru chirie în vederea achitării ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. ... 58. Or, astfel cum s-a arătat deja, motivul care a fundamentat refuzul pârâtului de a răspunde favorabil solicitării reclamantului de plată a compensației lunare pentru chirie pentru plata ratei/unei fracțiuni din rata aferentă creditului ipotecar contractat pentru achiziționarea unei locuințe în localitatea în care cel din urmă a fost mutat în interesul serviciului a fost acela că, anterior mutării în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își avea domiciliul, reclamantul achiziționase în localitatea respectivă un imobil, prin contractarea unui credit ipotecar, împrejurare esențială cu privire la care instanța de trimitere nu a formulat niciun punct de vedere. ... 59. În plus, jurisprudența înaintată de instanțele naționale ilustrează faptul că, într-o orientare cvasiunanimă (o singură hotărâre definitivă fiind în sens contrar), instanțele au adoptat soluția de respingere a acțiunilor de tipul celei în care a fost formulată prezenta sesizare. ... 60. În esență, s-a argumentat că polițistul mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul beneficiază de compensație lunară pentru chirie dacă îndeplinește cumulativ cerințele prevăzute expres de lege. Una dintre cerințele prevăzute de art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 pentru acordarea acestui drept impune ca polițistul sau soția/soțul acestuia/acesteia să nu dețină locuință proprietate personală în localitatea în care a fost mutat în interesul serviciului. Or, dacă la data mutării în interesul serviciului polițistul deținea deja o locuință proprietate personală în localitatea în care a fost mutat în interesul serviciului, el nu poate beneficia de compensația lunară pentru chirie. ... 61. Ca atare, simpla analiză logico-gramaticală a normei ce face obiectul sesizării impune constatarea că verificarea îndeplinirii condiției ca polițistul numit în prima funcție/mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul să nu dețină locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soțul/soția acestuia, se face prin raportare la data numirii în prima funcție/mutării în interes de serviciu în localitatea respectivă, astfel încât, în cazul polițistului care a dobândit deja o locuință proprietate personală prin contractarea unui credit imobiliar anterior momentului de referință arătat, dreptul de a beneficia de compensația lunară pentru chirie s-a stins la momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra locuinței respective. ... ...