Decizia CCR nr. 274/2019Punctul 11

11. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, în funcție de soluția pronunțată asupra cererii de apel, judecata la instanța de apel presupune una sau două etape. Astfel, în cazul respingerii apelului și în cel al admiterii sale cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța a cărei hotărâre a fost desființată sau, după caz, la instanța competentă, judecata în apel implică o singură etapă, căci odată cu soluționarea cererii de apel instanța de apel se dezînvestește. Dacă însă admite apelul și reține cauza spre rejudecare, procesul la instanța de apel va trece în cea de-a doua etapă, aceea a rejudecării fondului. În temeiul dispozițiilor art. 420 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 100 din același act normativ, în vederea judecării cererii de apel, instanța de apel poate să readministreze probele administrate în prima instanță, precum și să administreze probe noi (la solicitarea părților, a procurorului ori chiar din oficiu), dacă apreciază că acestea sunt necesare, relevante și utile soluționării cauzei; de asemenea, în temeiul art. 420 alin. (4) din Codul de procedură penală instanța de apel este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului dacă aceasta este posibilă. Așadar, indiferent de soluția dată fondului cauzei de către prima instanță, la judecarea cererii de apel instanța de control judiciar va examina legalitatea și temeinicia sentinței pe baza probelor pe care le-a administrat nemijlocit în considerarea necesității, concludenței și utilității acestora în aflarea adevărului. În ceea ce privește dispozițiile tezei a doua a art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, rațiunea pentru care art. II pct. 107 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 a amendat aceste dispoziții, reglementând expres obligația instanței de apel ca în rejudecarea fondului după desființarea sentinței de achitare să procedeze la readministrarea tuturor declarațiilor care au întemeiat această soluție, a fost tocmai de a garanta inculpatului dreptul la un proces echitabil, fiind de neacceptat din perspectiva acestui drept fundamental ca aceleași declarații pe baza cărora prima instanță a pronunțat achitarea să stea la originea unei soluții de condamnare în apel, ca urmare numai a reinterpretării lor, în lipsa unei administrări nemijlocite de către instanța de control judiciar. De altfel, modificarea legislativă în discuție a intervenit în urma unor hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a constatat încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale tocmai pentru acest motiv. ...