DECIZIE 239/2025Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 38. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care se completează însă, în mod corespunzător, cu dispozițiile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4 din ordonanța de urgență. ... 39. În contextul normativ indicat, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 40. Referitor la primele două condiții enunțate se reține că Dosarul nr. 288/90/2024 se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care judecă cauza în recurs, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu referire la art. 536 din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, iar obiectul litigiului se circumscrie domeniului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât vizează stabilirea unor drepturi de natură salarială (reclamantul face parte din categoria personalului silvic cu statut de funcționar public, în discuție fiind modul de calcul al indemnizației de grad profesional prevăzute de art. 120 din Legea nr. 46/2008 pentru această categorie de personal, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, prin raportare la dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022). ... 41. Prin urmare, primele două cerințe sunt îndeplinite. ... 42. În ceea ce privește cea de-a treia condiție de admisibilitate, aceea ca sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune a se observa, potrivit jurisprudenței constante a Completului învestit cu soluționarea unei chestiuni de drept, că subzistă condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei probleme de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, care ar fi, cum eronat se reține în sesizare, „obligată“ ope legis să declanșeze mecanismul prejudicial. ... 43. Astfel, cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte un anumit grad de dificultate se circumscrie condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în cel al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 44. În acest context rămân valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă în care s-a stabilit că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, cum ar fi: a) cu privire la claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit, într-o majoritate covârșitoare, aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 45. Se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege ce se cer a fi interpretate, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei obiect al sesizării instanței de trimitere, cu încălcarea rolului constituțional al instanței legal învestite de a judeca efectiv procesul. ... 46. Pe de altă parte, trebuie menționat că, în măsura în care Înalta Curte nu a statuat în mod direct cu privire la problema de drept dedusă judecății, atunci când există repere jurisprudențiale și dezlegări asupra unor chestiuni similare, sunt suficiente preluarea raționamentului juridic și aplicarea lui în cauză, fiind vorba de repere utile în procesul de interpretare a normei juridice, în acest fel chestiunea de drept pierzând caracterul dificil, susceptibil de a sta la baza dezvoltării unei jurisprudențe neunitare. ... 47. Evaluând în concret noțiunea „chestiune de drept dificilă“ raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile, se constată că se solicită a se stabili dacă, în cazul promovării reclamantului într-o altă gradație în cursul anului 2023, indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 urmează a se calcula prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 ori prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 - în vigoare la data promovării, avându-se în vedere și dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care limitează, începând cu luna ianuarie 2023, „cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, (...) care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, (...) de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. ... 48. În cauză, Curtea de Apel Pitești a expus, în cuprinsul încheierii de sesizare, în mod coerent și neezitant, un punct de vedere lipsit de echivoc cu privire la aplicarea normei juridice deduse interpretării pe calea prezentului mecanism procedural, în concordanță cu practica judiciară atașată și opiniile teoretice exprimate de instanțele consultate. ... 49. Așadar, instanța de trimitere nu se confruntă cu o dificultate reală în interpretarea normelor de drept incidente, fapt ce reiese fără îndoială din cele consemnate la capitolul V din prezentul raport, urmărind, mai degrabă, obținerea unei confirmări a soluției ce urmează a fi adoptată în litigiul dedus judecății. ... 50. Astfel, a opinat că, la momentul promovării, indemnizația de grad profesional se modifică doar cu privire la coeficient, aplicându-i-se reclamantului coeficientul corespunzător gradației în care a promovat, iar nu în privința venitului minim la care se aplică noul coeficient, față de prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care mențin cuantumul indemnizației la nivelul lunii decembrie 2022. Ca atare, indemnizația de grad profesional, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim în vigoare în luna decembrie 2022. ... 51. În concret, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că, în speță, titularul sesizării reclamă o aparentă dificultate de interpretare și face trimitere la dispoziții legale [art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 234/2019, respectiv art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022] care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi deduse dezlegării în cadrul judecății pendinte, fiind, mai degrabă, necesar a fi realizat un simplu raționament juridic, prin analiza sistematică și teleologică a textelor legale relevate, obiect al sesizării în cauză. ... 52. Din această perspectivă, nu se poate reține existența unei chestiuni juridice veritabile, cu risc de a genera jurisprudență divergentă, astfel încât să devină necesară activarea prezentului mecanism preventiv de uniformizare a practicii judiciare. ... 53. De altfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, prin Decizia nr. 133 din 7 aprilie 2025, paragrafele 42 și 52, că norma de drept este clară, în sensul că indemnizația de grad profesional se determină „prin înmulțirea valorii salariului minim brut garantat în plată la nivel național cu coeficientul k prevăzut pentru fiecare grad și pentru fiecare gradație“; prin aceeași decizie s-a arătat că „indemnizația de grad profesional reprezintă o componentă a dreptului salarial, iar, potrivit art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“. ... 54. Examinând solicitarea care viza chestiunea plafonării indemnizației de grad profesional (la nivelul anului 2019), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat, prin aceeași decizie, că dispoziții de plafonare a acestei indemnizații sunt cuprinse în ordonanțe de urgență anuale referitoare la măsuri fiscale bugetare (corespunzătoare anilor 2019-2022) și că, printr-o simplă interpretare sistematică a prevederilor legale în materie, se poate stabili în ce măsură această parte componentă a salariului lunar intră sub efectul actelor normative de plafonare. ... 55. Asupra naturii juridice a indemnizației de grad profesional acordate personalului silvic s-a pronunțat instanța supremă anterior, prin Decizia nr. 72 din 11 octombrie 2021, paragraful 50, care a analizat și considerentele Deciziei nr. 7 din 12 aprilie 2021, statuând că, „până la adoptarea Legii nr. 234/2019, nu a existat un cadru normativ care să stabilească cuantumul indemnizației aferente gradului profesional sau criteriile pe baza cărora să poată fi calculat un astfel de spor salarial“. ... 56. Pornind de la calificarea dreptului reglementat de art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, raportat și la reperele expuse în jurisprudența anterioară a instanței supreme dezvoltată în cadrul mecanismelor de unificare^5, care au stabilit că dispozițiile actelor normative adoptate anual în domeniul salarizării sunt general aplicabile, pentru toate categoriile de drepturi salariale menționate și pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice, revine instanței de trimitere să aplice raționamentul logico-juridic generat de efectele instituite de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ^5 A se vedea și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 21 octombrie 2024, paragraful 104. ... 57. Este de menționat că, în privința modalității concrete de aplicare a normei de mai sus, dezlegarea poate avea ca reper de interpretare și cele statuate prin Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024^6, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ce pot fi valorificate în măsura în care, ulterior lămuririi situației de fapt, atribut ce revine instanței învestite cu soluționarea pricinii în fond, se reține că reclamantul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții și în anul 2023, astfel încât nu este vorba de o excepție de la art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ^6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, paragrafele 174-185. ... 58. În consecință, raportat la cele ce precedă, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că instanța de trimitere dispune de indicatorii necesari aplicării legii la situația de fapt, sens în care nu se impune a fi lămurite normele de drept incidente. ... 59. Față de cele arătate, se apreciază că întrebarea adresată de Curtea de Apel Pitești nu relevă o chestiune de drept veritabilă, concluzie dedusă atât din conținutul clar al dispozițiilor de drept vizate de sesizare, cât și de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă prin hotărâri obligatorii în materie, ce pot oferi repere concrete de interpretare, utile în soluționarea cauzei deduse judecății. ... 60. Constatând că nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă. ... ...