Decizia ÎCCJ nr. 288/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 35. Sesizarea de față a fost formulată pe temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 36. Din cuprinsul art. 1 al acestui act normativ rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... – cauza să fie în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 37. Condițiile enunțate trebuie întrunite în mod cumulativ, astfel încât neîndeplinirea uneia este suficientă pentru ca sesizarea să fie inadmisibilă, nefiind necesară analizarea tuturor celorlalte cerințe. ... 38. Primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât litigiul pendinte pe rolul instanței de trimitere privește prestații de asigurări sociale, respectiv un ajutor financiar acordat pensionarilor din sistemul public de pensii, încadrânduse astfel în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar Curtea de Apel Cluj este învestită cu soluționarea cauzei în apel. ... 39. Se constată că nu este întrunită însă cerința legăturii cu cauza a chestiunii de drept invocate. ... 40. Potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, condiția în discuție nu este îndeplinită atunci când procedura hotărârii prealabile a fost declanșată pentru a se răspunde unei probleme de drept ipotetice, chiar dacă ar avea legătură cu materia litigioasă, ori atunci când starea de fapt proprie cauzei nu se încadrează în ipoteza normei legale a cărei interpretare se solicită (de exemplu, Decizia nr. 42 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 16 octombrie 2024). ... 41. Astfel, prin sesizarea de față se urmărește a se clarifica dacă, într-un litigiu în care se contestă o decizie emisă de către o casă locală de pensii în temeiul art. 179 din Legea nr. 263/2010 (privind recuperarea unor sume încasate în mod necuvenit), această entitate fără personalitate juridică poate sta în judecată în calitate de pârâtă. ... 42. Din conținutul întrebării adresate rezultă că instanța de trimitere a pornit de la premisa că în litigiul pendinte a fost chemată în judecată casa locală de pensii, respectiv entitatea fără personalitate juridică, ce funcționează, potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, sub conducerea și controlul casei județene de pensii. ... 43. Casa județeană de pensii este denumită casă teritorială de pensii în cuprinsul Legii nr. 263/2010, astfel cum prevede art. 4 alin. (3) din lege, și are personalitate juridică, potrivit art. 131 alin. (4) din același act normativ. ... 44. În conformitate cu art. 179 alin. (1) din aceeași lege, „În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabilește în sarcina beneficiarilor obligația de restituire a acestor sume“. ... 45. De asemenea, art. 139 prevede că, printre alte atribuții, casele teritoriale de pensii asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii nr. 263/2010 [lit. l], prin urmare, și în litigiile în care se contestă decizii pe care le-a emis în temeiul art. 179 din Legea nr. 263/2010. ... 46. În acest context normativ, premisa întrebării adresate de către instanța de trimitere denotă o insuficientă clarificare a cadrului procesual, în raport cu intenția contestatoarei de a chema în judecată pe emitentul actului contestat, chiar dacă partea l-a identificat sub o denumire greșită (Casa Teritorială de Pensii Sighetu Marmației, în loc de Casa Teritorială Maramureș, confuzie generată, de altfel, de mențiunile contradictorii din decizia de recuperare). ... 47. Din acest punct de vedere, întrebarea adresată Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ipotetică, neavând legătură cu circumstanțele speței, iar eventuala dezlegare a chestiunii de drept nu ar produce niciun efect concret asupra soluției ce urmează a fi pronunțată de către instanța de trimitere. ... 48. Chiar dacă hotărârea primei instanțe a fost pronunțată în considerarea lipsei capacității procesuale de folosință a casei locale de pensii, prin apelul declarat, contestatoarea a semnalat eroarea în care s-a aflat tribunalul la pronunțarea sentinței și, făcând referire la dispozițiile art. 179 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, a subliniat că l-a chemat în judecată pe emitentul deciziei contestate. ... 49. Or, instanța de apel este ținută să răspundă criticii formulate și să observe limitele procesului fixate prin acțiunea introductivă, nefiind necesar să stabilească dacă sunt întrunite condițiile de exercițiu ale acțiunii civile prin raportare la o altă entitate decât persoana chemată în judecată, astfel cum se preconizează prin sesizarea de față. ... 50. În consecință, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate a legăturii chestiunii de drept cu soluționarea litigiului, motiv pentru care sesizarea este inadmisibilă. ... ...