Decizia ÎCCJ nr. 103/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 32. În prealabil, se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 33. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență menționate la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu ale cărei dispoziții arată că se completează. ... 34. În lumina acestor dispoziții legale, se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (ii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... (iii) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 35. Referitor la primele două condiții legale, acestea sunt îndeplinite, întrucât, pe de-o parte, cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă litigiul în primă instanță, în virtutea competenței sale legale date de dispozițiile art. 100 și 101 din Legea nr. 223/2015, raportate la cele ale art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, iar, pe de alta, litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece acțiunea are ca obiect revizuirea și plata drepturilor la pensie în cuantumul pretins. ... 36. Totodată, este îndeplinită ultima condiție legală, întrucât, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, rezultă că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 37. Cea de-a treia condiție de admisibilitate a sesizării nu este însă îndeplinită pentru considerentele expuse mai jos. ... 38. După cum s-a reținut în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obiectul procedurii este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară (Decizia nr. 70 din 31 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4 ianuarie 2023; Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2023). ... 39. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul instanței legal învestite, acela de a judeca în mod direct și efectiv procesul, rol consacrat constituțional. ... 40. Analizând cuprinsul încheierii de sesizare, se constată că instanța de trimitere a reținut că reclamantul, în calitate de militar în rezervă, în prezent pensionar, a pretins revizuirea drepturilor sale la pensie prin aplicarea în mod diferit a sporurilor de 3%, 6% și 9% pentru contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, în sensul ca acestea să nu fie incluse în plafonul maxim de 85%, prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015. ... 41. În acest cadru s-a solicitat interpretarea prevederilor art. 28, 29, 30 și 108 din Legea nr. 223/2015, în sensul de a se preciza dacă sporurile anterior menționate se includ în cuantumul pensiei ce nu poate depăși plafonul de 85% prevăzut de art. 30 sau, din contră, se adaugă la cuantumul pensiei ce nu poate depăși 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din actul normativ menționat. ... 42. Se reține astfel că instanța de trimitere invocă doar formal o problemă de interpretare a dispozițiilor legale anterior menționate. ... 43. În realitate, analizând cuprinsul încheierii de sesizare, se constată că întrebarea nu urmărește lămurirea conținutului textelor de lege supuse interpretării, câtă vreme instanța de trimitere nu oferă niciun indiciu care ar releva o neclaritate sau controversă asupra chestiunii sesizate. ... 44. De altfel, sesizarea, care expune o analiză succintă asupra condițiilor de admisibilitate a sesizării, o omite chiar pe aceea privitoare la identificarea chestiunii de drept care, prin caracterul său dificil, controversat ori nelămurit, să o califice a fi dedusă spre examinare în procedura reglementată în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Astfel, instanța de trimitere nu prezintă dificultățile întâmpinate în soluționarea cererii și posibilele variante de interpretare care ar putea constitui tot atâtea direcții de evoluție viitoare a unei jurisprudențe neunitare. ... 45. Or, identificarea normei/normelor de drept ori a instituțiilor juridice implicate în rezolvarea pretenției concrete deduse judecății, de natură să genereze dificultăți de interpretare care să constituie izvor al unei posibile viitoare jurisprudențe neunitare, ține de atributul exclusiv, dar, în același timp, și de obligația instanței de trimitere atunci când formulează sesizarea, nefiind posibilă și nici oportună substituirea în atribuțiile acesteia de către instanța supremă. (Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.099 din 18 noiembrie 2021, paragraful 109; Decizia nr. 8 din 21 februarie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 5 aprilie 2022, paragraful 79; Decizia nr. 25 din 9 mai 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 7 iunie 2022, paragraful 65; Decizia nr. 44 din 12 iunie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 27 iulie 2023, paragraful 95 etc.). ... 46. Dintr-un alt punct de vedere, în analiza aceleiași condiții de admisibilitate, se reafirmă că, atunci când chestiunea de drept nu este una veritabilă, ci reprezintă doar o întrebare formală, ce nu ridică nicio dificultate și al cărei răspuns se impune cu evidență și fără cel mai mic dubiu, mecanismul hotărârii prealabile, inclusiv cel reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, nu mai trebuie declanșat, pentru că nu există o reală chestiune de drept care să necesite a fi rezolvată de principiu. ... 47. În acest sens, un criteriu important de testare a dificultății chestiunii de drept este aptitudinea acesteia de a genera neclarități sau interpretări multiple, materializate prin practică neunitară la nivelul instanțelor sau opinii teoretice divergente. ... 48. Or, în acest context, se constată că prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 108 coroborate cu cele ale art. 28 și 30 din Legea nr. 223/2015 referitoare la sporul pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară, în sensul dacă acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeași lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia. ... 49. În justificarea acestei soluții s-a arătat că toate hotărârile judecătorești anexate sesizării ilustrează o singură orientare jurisprudențială în ceea ce privește sporul reglementat de art. 108 din Legea nr. 223/2015, toate instanțele judecătorești apreciind unitar că acest spor este supus plafonării de 85% prevăzute de art. 30 din Legea nr. 223/2015. ... 50. Potrivit paragrafului 65 al menționatei decizii, „În fundamentarea acestei orientări jurisprudențiale s-a arătat, în esență, că aplicarea sporului pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară are ca efect majorarea cuantumului pensiei brute. Acest spor nu reprezintă însă un drept distinct față de pensia brută, neavând o existență de sine stătătoare, ci reprezintă o componentă a acesteia. Din modificarea dispozițiilor legale incidente rezultă că intenția legiuitorului a fost aceea de a plafona pensia militară de stat ce urmează a fi încasată efectiv de către pensionar, în toate componentele ei. În consecință, acest spor este supus plafonării de 85%, care se aplică la final, după adăugarea sporului pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară, legiuitorul stabilind că pensia nu poate depăși plafonarea prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015. Astfel fiind, niciunul dintre elementele prin care a fost majorat cuantumul pensiei nu este înlăturat de la plafonare“. ... 51. Se constată că aceste statuări ale instanței constituie elemente diriguitoare apte să conducă la adoptarea soluției corecte și la preîntâmpinarea practicii neunitare, făcând inutilă recurgerea la procedura sesizării prealabile instituite prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 52. În consecință, nefiind îndeplinite, în mod cumulativ, toate condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sesizarea este inadmisibilă. ... 53. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...