Decizia CCR nr. 276/2019Punctul 6

6. Susține, de asemenea, că reglementarea criticată se abate de la legislația contenciosului administrativ, care prevede posibilitatea alegerii instanței competente de către persoana contestatoare, astfel încât, procesul-verbal de constatare fiind un act administrativ, întocmit de un agent al unei instituții aflat în exercițiul funcțiunii, plângerea formulată împotriva acestui act administrativ având un caracter contencios, sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Autoarea excepției de neconstituționalitate arată, totodată, că dispozițiile Legii nr. 554/2004 stabilesc competența de soluționare a cererilor formulate împotriva actelor administrative în sarcina secțiilor de contencios-administrativ ale tribunalelor (pentru actele administrative locale) sau ale curților de apel (pentru actele administrative centrale), excluzând competența judecătoriilor. Având în vedere posibilitatea legală de alegere a competenței, stabilită prin Legea nr. 554/2004, aceasta arată că atât prevederile art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cât și cele ale art. 118 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 aduc atingere principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, limitând competența de soluționare pentru un litigiu de contencios administrativ la o singură instanță. ...