Decizia CCR nr. 223/2019Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, raportat strict la obiectul cauzei, și anume acordarea alocației de stat în cuantum majorat cu 100% pentru o minoră cu handicap, de la data nașterii acesteia, excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă, prin prisma legăturii cu cauza, întrucât decizia Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București privind stabilirea cuantumului alocației nu a fost contestată. Pe fondul excepției, însă, apreciază că dispozițiile de lege criticate nu sunt suficient de clare și previzibile, în sensul că nu rezultă dacă trimiterea la art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care prevede un cuantum majorat al alocației pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani, se referă la o majorare a cuantumului alocației cu coeficientul de 0,4 sau dacă această majorare a fost avută în vedere atunci când s-a stabilit un cuantum diferit față de cel stabilit pentru minorul fără handicap, cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani. Prin lipsa de previzibilitate a normei se creează un tratament diferențiat între copilul cu handicap cu vârsta până la 3 ani, pentru care nu există nicio trimitere la legea specială, și cel cu vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani, având în vedere că dispozițiile art. 58 din Legea nr. 448/2006 prevedeau la data invocării excepției de neconstituționalitate că pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani se acordă o alocație în cuantum majorat cu 100%. Apreciază că se creează un tratament discriminatoriu între cele două categorii de copii, întemeiat exclusiv pe criteriul vârstei, deși ambele categorii se află în situații obiectiv identice. Or, acest lucru contravine înseși rațiunii pentru care legiuitorul constituant a prevăzut în art. 49 alin. (2) necesitatea adoptării unor măsuri speciale față de această categorie de copii, și anume starea de nevoie. În concluzie, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt incompatibile cu prevederile art. 1 alin. (5) , art. 16 alin. (1) și art. 49 alin. (2) din Constituție. ...