Decizia CCR nr. 240/2019Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, precum și celor ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că deciziile Curții Constituționale pronunțate până în prezent au avut ca obiect vechea formă a textului de lege criticat, care prevedea că hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată „cu recurs“. După modificarea textului, în sensul că această hotărâre poate fi atacată „cu apel“, Curtea nu s-a mai pronunțat. Autorul excepției susține că acest text de lege este neconstituțional, întrucât limitează dezbaterea sau controlul judecătoresc la instanța de apel care o soluționează definitiv și privează partea de dreptul de a supune cauza unei instanțe de recurs. Astfel, susține că, în prezentul dosar, i-a fost încălcat dreptul la recurs efectiv, precum și dreptul exercitării acestei căi de atac, atunci când există motivele de casare prevăzute de art. 488 și următoarele din Codul de procedură civilă, principiu care trebuie interpretat în sensul posibilității reale de a exercita cale de atac prin recurs, iar nu în sensul suprimării acesteia, încălcându-se și dispozițiile art. 16 din Constituție. ...