Decizia CCR nr. 172/2019Punctul 17

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia critică soluția legislativă potrivit căreia modalitatea de despăgubire este reglementată în mod diferit, în raport cu persoana beneficiarilor măsurilor reparatorii conferite de Legea nr. 165/2013, și anume persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și cesionarii drepturilor cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte. Se arată, în acest sens, că textul de lege criticat nu face distincție între cesionarul care a plătit, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, un preț derizoriu, sub valoarea prețului de piață al imobilului, pe de o parte, și cesionarul subsecvent, care a plătit cesionarului inițial, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, un preț relativ just și în concordanță cu valoarea tranzacționării pe piață a bunului imobil. Se susține că nu poate fi aplicat un tratament similar cesionarilor inițiali și cesionarilor subsecvenți, dat fiind faptul că nu au plătit același preț, iar tranzacționarea drepturilor litigioase s-a făcut la momente diferite în timp, față de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Cu alte cuvinte, premisa motivării excepției de neconstituționalitate este aceea că nu ar exista o diferență esențială între cesionarii inițiali ai dreptului litigios, tranzacționat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, pe de o parte, și cesionarul subsecvent, care a plătit cesionarului inițial, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, un preț relativ apropiat de valoarea de piață a imobilului. ...