Decizia ÎCCJ nr. 14/2025 (RIL)Punctul IV

IV. Orientările jurisprudențiale divergente 16. Într-o primă orientare s-a apreciat că instanța de judecată învestită cu o cerere necontencioasă având ca obiect înscrierea unui act juridic într-un registru public exercită doar controlul legalității formale/extrinseci a actului juridic pentru care se solicită înscrierea; mai precis, instanța verifică doar regularitatea formală a actului și a celorlalte documente care susțin cererea de înscriere. ... 17. Astfel, controlul pe fond asupra legalității actului juridic supus înscrierii într-un registru public nu intră în sfera învestirii instanței în procedura necontencioasă, nefiind admisă posibilitatea ca instanța să dispună verificări extensive cu privire la validitatea respectivului act, într-o manieră similară cu judecata în procedură contencioasă. ... 18. Instanțele care s-au raliat acestei orientări jurisprudențiale au pornit de la premisa că, potrivit dispozițiilor art. 527, 531 și 535 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 8, 23, 33 și 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, controlul de legalitate formală specific procedurii necontencioase de înscriere a unui act juridic într-un registru public (precum cea având drept obiect o înscriere în Registrul asociațiilor, fundațiilor sau federațiilor) presupune ca instanța să respecte prezumția de legalitate a actului juridic pe care se întemeiază cererea de înscriere (spre exemplu, o hotărâre a adunării generale), care nu poate fi eficient răsturnată decât printr-o hotărâre judecătorească definitivă care consfințește nulitatea actului. ... 19. În cea de-a doua orientare s-a apreciat că instanța de judecată învestită cu o cerere necontencioasă având ca obiect înscrierea unui act juridic într-un registru public exercită și controlul legalității actului juridic pentru care se solicită înscrierea, chiar dacă îi acordă o prezumție relativă de legalitate. ... 20. Controlul pe fond asupra legalității actului juridic supus înscrierii într-un registru public intră în sfera învestirii instanței în procedura necontencioasă, pe această linie de raționament fiind în mod evident admisă posibilitatea ca instanța să dispună verificări extensive cu privire la legalitatea respectivului act. ... 21. Instanțele care s-au raliat acestei orientări jurisprudențiale au pornit de la premisa că, potrivit cadrului normativ aplicabil în materie, prezumția de legalitate a actului juridic pentru care se solicită înscrierea într-un registru public nu trebuie răsturnată în prealabil printr-o hotărâre judecătorească definitivă care consfințește nulitatea actului. ... ...