Decizia ÎCCJ nr. 14/2025 (RIL)Punctul V

V. Opinia titularului sesizării 22. Prin sesizarea formulată s-a arătat că soluțiile jurisprudențiale corecte sunt cele care consfințesc controlul formal de legalitate în procedura, esențialmente necontencioasă, de înscriere în registrul public a actelor juridice referitoare la formele asociative organizate sub auspiciile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000. ... 23. Astfel, în cadrul procedurii necontencioase, rolul instanței învestite cu o cerere de înscriere a unor acte juridice într-un registru public va fi strict limitat la verificarea îndeplinirii exigențelor legale formale pentru admiterea cererii, în raport cu principiul celerității procedurii și al prezumției de legalitate care însoțește actele juridice. ... 24. Practica de extindere nejustificată a controlului de legalitate la aspecte ce țin de fondul actului juridic în cadrul procedurii necontencioase, grațioase, antrenează impunerea asupra părților care solicită înscrierea actului într-un registru public a unei sarcini probatorii excesive, care este vădit incompatibilă cu natura procedurii. Mai mult, se poate observa cum această sarcină probatorie excesivă atinge în unele cazuri pragul unei veritabile probatio diabolica. ... 25. În situația concretă a înscrierii actelor juridice ale asociațiilor și fundațiilor într-un registru public, instanța este ținută de efectuarea unor verificări sumare, care să privească, spre exemplu, existența și validitatea declarațiilor pe propria răspundere, precum și a altor documente justificative prevăzute expres de lege. Însă dincolo de aceste verificări sumare, solicitarea dovezii inexistenței unor vicii de consimțământ subtile, a dovezii privind respectarea strictă a normelor legale și statutare referitoare la dreptul fiecăruia dintre membrii asociației de a participa la adunarea generală și de a-și exprima votul în respectiva adunare ori a dovezii inexistenței unei cauze ilicite sau imorale care afectează validitatea actului juridic poate fi apreciată ca reprezentând o sarcină probatorie disproporționată pentru solicitanții înscrierii, iar în unele situații incompatibilă cu rațiunea prezumțiilor legale relative și mecanismul acestor prezumții. ... 26. Procedura necontencioasă (sau grațioasă), caracterizată prin celeritate și absența unei contradictorialități depline, nu este structurată pentru a permite administrarea unor probe complexe. În cazul unui conflict care tinde la invalidarea actului juridic, dispozițiile Codului de procedură civilă permit tranșarea conflictului respectiv în procedură contencioasă, însă legea nu permite suprapunerea procedurii necontencioase cu procedura contencioasă. ... 27. Nu în ultimul rând, principiul de drept roman favor negotii dobândește o relevanță particulară pentru instanțele de judecată învestite cu cereri de înscriere într-un registru public a actelor juridice care emană de la diverse entități fără scop lucrativ. Acest pilon fundamental al dreptului civil și asociativ impune interpretarea actelor juridice în sensul în care acestea produc efectele vizate și reglează eficient raporturile dintre subiecții de drept, iar nu în sensul în care acestea nu produc niciun efect și, astfel, raporturile dintre subiecții de drept rămân blocate într-o situație indezirabilă de statu-quo. ... 28. Așadar, principiul favor negotii imprimă prezumția de validitate a actelor juridice; pe cale de consecință, sancțiunea nulității actelor juridice apare ca fiind o situație de excepție, ceea ce atrage aplicabilitatea unui alt principiu de drept roman, și anume exceptio est strictissimae interpretationis. ... 29. În contextul procedurii de înscriere a actelor juridice într-un registru public, principiul favor negotii pledează pentru o limitare a controlului la aspectele formale, întrucât o analiză extinsă a validității intrinseci ar putea conduce la o tergiversare sine die a cererii de înscriere, ceea ce contravine tendinței generale de a se facilita constituirea și funcționarea, în condițiile legii și statutelor, a persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial, precum asociațiile, fundațiile și federațiile. ... 30. Este indiscutabilă necesitatea de asigurare a securității juridice și a celerității în constituirea și funcționarea entităților fără scop lucrativ, multe dintre ele având un rol important în viața socială, iar un proces de înregistrare anevoios și incert al actelor care emană de la acestea le-ar afecta funcționarea normală. De aceea, controlul formal de legalitate asigură un just echilibru între imperativul efectuării de verificări judiciare asupra activităților acestor organizații, pe de o parte, și nevoia derulării în condiții optime a respectivelor activități, pe de altă parte. ... 31. Impunerea unui control de fond exhaustiv pentru înscrierea unui act juridic într-un registru public generează o complexitate ridicată și o durată nejustificată pentru o procedură care, prin esența sa, ar trebui să fie simplă, rapidă și eficientă. Eventualele vicii de fond ale actului juridic pot fi invocate și analizate în cadrul unei acțiuni în anulare sau în constatarea nulității absolute, exercitabilă în condițiile art. 23 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, fără a se bloca mecanismul operativ al înregistrării. ... 32. Dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 prevăd o serie de documente care trebuie depuse pentru înscriere și condiții formale specifice care trebuie îndeplinite. Rolul instanței în procedura necontencioasă este de a verifica existența acestor documente și îndeplinirea cerințelor formale, fără a statua asupra validității intrinseci a actului. O interpretare contrară ar exceda intenției legiuitorului și ar crea o suprapunere nejustificată, neavenită și nepermisă de lege cu acțiunea în anulare sau, după caz, în constatarea nulității absolute. Evitarea acestei suprapuneri previne substituirea procedurii necontencioase cu procedura contencioasă, practică contrară dispozițiilor art. 531 din Codul de procedură civilă. ... 33. De aceea, instanțele de judecată sunt ținute, în procedura de înregistrare a actelor juridice ale asociațiilor și fundațiilor, să se limiteze strict la controlul formal de legalitate al documentelor prezentate, fiind de punctat că fiecare act juridic a cărui înscriere se solicită beneficiază de prezumția de legalitate, instituită pentru a asigura stabilitatea raporturilor juridice în societate. Răsturnarea acestei prezumții nu se poate realiza decât prin intermediul unei acțiuni în justiție distincte, în procedură contencioasă, cu respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil, contradictorialitatea și egalitatea armelor. ... ...