Decizia CCR nr. 24/2019Punctul 9

9. Sub aspectul neconstituționalității intrinseci, autorii sesizării invocă încălcarea dreptului la muncă prevăzut de art. 41 alin. (1) din Constituție, arătând că „suprataxarea unei singure categorii de salariați, în condițiile în care contribuțiile sociale plătite de angajator pentru salariul angajatului său se reflectă în cuantumul salariului net plătit acestuia din urmă, nu poate reprezenta un demers legitim în raport cu scopul declarat pentru adoptarea actului normativ. Din această perspectivă este legitimă raportarea măsurii legislative criticate direct la afectarea unui element esențial al contractului individual de muncă, în speță salariul care reprezintă contraprestația angajatorului la activitatea depusă de salariat“. Se arată, în continuare, că nu se poate susține necesitatea acestei măsuri, deoarece nu poate fi identificată în plan social o situație de criză cu privire la salariații care își desfășoară activitatea cu timp parțial sau în acord, criză materializată în imposibilitatea acestora de a-și valorifica beneficiul dreptului la pensie și de a încasa în mod efectiv pensia sau imposibilitatea statului de a plăti drepturile bănești aferente pensiilor în plată. Măsura are caracter discriminatoriu și nu poate constitui o cauză legitimă și necesară în realizarea protecției legale care trebuie asigurată fiecărui cetățean ce are calitatea de salariat, indiferent dacă activitatea este prestată în regim normal de lucru sau în regim de timp parțial. De asemenea, formularea din Ordonanța Guvernului nr. 4/2017 este discriminatorie, disproporționată, anulând echilibrul just existent înainte de intrarea în vigoare a normei criticate când, pentru aceeași activitate prestată, salariații plăteau același cuantum al contribuției de asigurări sociale, indiferent dacă își desfășurau activitatea în regim de durată normal sau în regim de timp parțial sau asimilat acestuia. Tocmai pentru că a eliminat justul echilibru, norma criticată se configurează ca fiind abuzivă, în contra protecției pe care statul ar trebui să o acorde dreptului la muncă. ...