Decizia ÎCCJ nr. 260/2025 (HP)Punctul IV
Punctul IV
IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
18. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat, prin raportare la obiectul acțiunii deduse judecății, că domeniul de aplicare se circumscrie dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, instanța fiind învestită cu judecarea unei cereri care are legătură cu drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, Colegiul Tehnic G.A. Iași fiind o instituție de învățământ public, o instituție de stat. ...
19. Soluționarea apelului depinde de modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială, modificată și completată prin Legea nr. 329/2022. ...
20. S-a arătat că dificultatea stabilirii domeniului de aplicare a actului normativ intervine ca urmare a faptului că prevederile Legii nr. 78/2018, astfel cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 329/2022, nu mai circumstanțiază veniturile vizate din perspectiva izvorului lor și a cauzei plății necuvenite. ...
21. În acest context se impune lămurită chestiunea dacă o situație precum cea din speță intră în domeniul de aplicare al Legii nr. 78/2018, respectiv dacă dincolo de conținutul generic al art. 1-3 din acest act normativ, astfel cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 329/2022, intenția legiuitorului a fost sau nu să acopere prin amnistie toate creanțele rezultate din drepturi de natură salarială ce nu ar fi trebuit acordate, inclusiv pe cele în privința cărora s-a constatat că au fost acordate în baza unor contracte de muncă ce nu ar fi trebuit încheiate, în condițiile speței, din cauza presupusei stări de incompatibilitate a reprezentantului instituției contractante, chiar dacă proveniența lor este din fonduri europene - proiecte POS DRU. ...
22. S-a mai menționat că în măsura în care răspunsul la prima întrebare ar fi afirmativ, având în vedere faptul că acțiunea formulată urmărește angajarea răspunderii salariaților beneficiari ai sumelor, dar îi consideră totodată și vinovați pentru cauzarea prejudiciului, se impune a se dezlega o a doua chestiune, respectiv dacă sumele necuvenite, de la plata cărora salariatul beneficiar a fost exonerat, ar putea fi recuperate de la salariatul considerat vinovat de situația prejudiciabilă, pe calea angajării răspunderii patrimoniale. ...
23. Instanța de sesizare a subliniat și faptul că asupra problemei de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și a punctat că, studiind practica instanțelor judecătorești, a constatat că acestea s-au pronunțat în aplicarea Legii nr. 78/2018, în ceea ce privește exonerarea salariaților de la plata unor sume cu titlu de drepturi salariale sau de natură salarială rezultate din aplicarea greșită a legilor de salarizare în domeniul bugetar, dar nicio instanță nu a pronunțat o soluție definitivă asupra chestiunilor de drept de a căror dezlegare depinde soluționarea prezentei cauze. ... ...
Sursa oficială ↗