Decizia ÎCCJ nr. 210/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 29. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ special care se completează cu dispozițiile de drept comun, prevăzute de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă. ... 30. Potrivit art. 1 alin. (2) din acest act normativ, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) .“, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 31. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 32. Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 33. Evaluând elementele sesizării pendinte, se constată că tribunalul este învestit, conform legii, cu judecata în primă instanță a unui proces privind anularea unei decizii de recalculare a pensiei, primele două condiții de admisibilitate fiind îndeplinite. ... 34. Cât privește cerința privind existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, se constată că nu este îndeplinită. ... 35. Astfel cum s-a statuat în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, premisa necesar a fi îndeplinită pentru formularea unei (oricărei) sesizări în vederea pronunțării de către instanța supremă a unei hotărâri prealabile o constituie identificarea de către judecătorii cauzei a unei chestiuni de drept, noțiune autonomă care și-a clarificat înțelesul în jurisprudența constituită în aplicarea normei generale prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă și care, reluată fiind și redată identic în cuprinsul normei speciale, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, are același înțeles (a se vedea deciziile indicate în Ghidul privind condițiile de admisibilitate ale cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în materie civilă, pct. III.3, și Ghidul privind condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în materie litigiilor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestațiile de asigurări sociale, pct. 3, disponibile pe www.scj.ro). ... 36. Subsecvent identificării chestiunii de drept și prealabil sesizării instanței supreme, instanța de trimitere are a statua și a evidenția prin actul de sesizare legătura dintre dezlegarea chestiunii de drept, în raport cu interpretările posibile prefigurate în privința textelor de drept apreciate a fi relevante judecății, și soluționarea cauzei, întrucât numai în aceste condiții se pot demonstra utilitatea și interesul în promovarea acestui demers, știut fiind și faptul că declanșarea procedurii nu este posibilă pentru a se solicita dezlegarea unor probleme de drept teoretice, chiar dacă aceasta ar avea legătură cu materia litigioasă în care judecă (a se vedea deciziile indicate în Ghidul privind condițiile de admisibilitate ale cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în materie civilă, pct. III.4, și Ghidul privind condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în materie litigiilor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestațiile de asigurări sociale, pct. 4, disponibile pe www.scj.ro). ... 37. Or, evaluând elementele sesizării pendinte, se constată că aceasta nu expune o chestiune de drept în înțelesul dat acestei noțiuni în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ci expune chiar obiectul procesului și nelămuriri privind modul de soluționare a acestuia. ... 38. Potrivit lucrărilor dosarului, prin contestația dedusă judecății s-a cerut anularea deciziei de recalculare a pensiei, în considerarea faptului că, emisă fiind în executarea unei hotărâri judecătorești definitive (titlu executoriu), decizia trebuia să respecte condițiile și limitele recalculării stabilite prin hotărâre, pensia rezultată în urma recalculării neputând fi mai mică decât pensia acordată/primită anterior. ... 39. Prin modul de formulare a sesizării rezultă că instanța de trimitere transferă instanței supreme însăși rezolvarea litigiului cu care a fost învestită, care presupune stabilirea înțelesului și efectelor hotărârii judecătorești ce constituie titlu executoriu și conformitatea deciziei de recalculare cu mențiunile acestuia. ... 40. Or, noțiunii „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată, iar dezlegarea raportului juridic dedus în concret judecății, prin aplicarea legii la circumstanțele de fapt particulare ale cauzei și pronunțarea soluției, este și rămâne în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind o atribuție înglobată funcției jurisdicționale pe care acesta are a o îndeplini independent. ... 41. Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept apreciază că prezenta sesizare este inadmisibilă. ... ...