Decizia CCR nr. 667/2018Punctul 11

11. Totodată, face referire la procedura admisibilității în principiu a cererii de contestație în anulare și susține că, prin această din urmă cale de atac extraordinară, se urmărește înlăturarea unor erori procedurale, în timp ce prin calea de atac a revizuirii se urmărește deducerea în fața justiției a unui material probator inedit și necunoscut instanței, care să determine înlăturarea erorilor judiciare comise cu ocazia judecării fondului; însă, cu toate acestea, apreciază că procedura admisibilității în principiu a cererii de revizuire nu trebuie să excedeze unui cadru formal, iar, prin introducerea condiției prevăzute de art. 459 alin. (3) lit. e) din Codul de procedură penală, în limita unor standarde probatorii stabilite potrivit unor criterii incerte, se analizează oportunitatea probelor într-o fază preliminară. De asemenea, susține că, prin condiția reglementată în art. 459 alin. (3) lit. e) din Codul de procedură penală, se ajunge la o „antepronunțare subtilă“ sau, cel puțin, la o întrevedere a soluției ce se va da cererii de revizuire, odată cu analiza acesteia în fond, fiind destul de greu de imaginat ca „faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea să conducă, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea“, să fie îndestulătoare pentru admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire și neîndestulătoare cu ocazia judecării în fond a cererii de revizuire. Un asemenea echivoc impune un standard probatoriu necesar faptelor și mijloacelor de probă, în etapa de filtru a admisibilității în principiu, aspect ce trebuie verificat de același judecător care se va pronunța și cu privire la fondul cererii de revizuire unde va analiza faptele și mijloacele de probă deja trecute printr-un filtru preliminar de oportunitate, pe baza unor standarde probatorii superioare celor impuse de dispozițiile art. 459 alin. (3) lit. e) din Codul de procedură penală. ...