Decizia CCR nr. 564/2018Punctul 16

16. Din compararea reglementării vechi cu cea nouă, Curtea constată că legiuitorul a păstrat noțiunea de „îmbibație alcoolică“, înlocuind-o pe cea de „stare de ebrietate“ cu cea de „sub influența băuturilor alcoolice“. În acest context, Curtea reține, în primul rând, că, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, „ebrietate“ este acea stare de beție în urma consumului (excesiv) de băuturi alcoolice. Potrivit aceluiași dicționar, „influență“ reprezintă acea acțiune exercitată asupra unui lucru sau asupra unei ființe, putând duce la schimbarea lor. Astfel, sintagma „sub influența băuturilor alcoolice“ semnifică, în fapt, influența exercitată de către alcool asupra organismului uman și, în special, asupra funcțiilor cognitive. Potrivit doctrinei, îmbibația alcoolică este procesul de pătrundere a alcoolului în sânge, cu consecința provocării unei stări de intoxicație (alcoolică). Se arată, în doctrină, că „îmbibația alcoolică sau alcoolemia se determină în urma analizei toxicologice de laborator (...). Abia după analiza probelor de sânge, dacă se constată o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, se poate spune că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii analizate“. Din această perspectivă, Curtea constată că cele două sintagme - „stare de ebrietate“ și „sub influența băuturilor alcoolice“ - sunt similare. ...