Decizia CCR nr. 560/2018Punctul 25

25. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, se susține că motivarea Deciziei nr. 266 din 7 mai 2014 a rezidat în faptul că obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii este neconstituțională, deoarece prevedea sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată în cazul neparcurgerii acestei proceduri. În legea criticată nu este prevăzută o sancțiune pentru neparcurgerea procedurii medierii înainte de sesizarea instanței de judecată, părțile putând introduce oricând cerere de chemare în judecată. Mai mult, alin. (3) al art. 43 din Legea nr. 192/2006 a rămas nemodificat și prevede că „dacă una dintre părți refuză, în scris, în mod explicit medierea ori nu răspunde invitației menționate la alin. (1) ori nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se consideră neacceptată“. Astfel, reiese în mod clar că textele criticate prevăd situații diferite și, prin urmare, nu se încalcă Decizia nr. 266 din 7 mai 2014 a Curții Constituționale a României. ...