Decizia CCR nr. 538/2018Punctul 24

24. Autorul sesizării demonstrează îndeplinirea, în prezenta cauză, a tuturor cerințelor de admisibilitate stabilite de Curte pe cale jurisprudențială. Astfel, în ceea ce privește autoritățile constituționale ce pot apărea ca subiecte ale unui conflict juridic de natură constituțională, se arată că atât Președintele României, cât și prim-ministrul pot fi părți într-un conflict juridic de natură constituțională, astfel cum a statuat Curtea prin jurisprudența sa, respectiv Decizia nr. 838 din 27 mai 2009 și Decizia nr. 358 din 30 mai 2018. Totodată, aspectele invocate vizează un conflict de competență (pozitiv sau negativ) născut între autoritățile publice constituționale, sau o situație conflictuală a cărei naștere rezidă în mod direct din textul Constituției. În speță, conflictul juridic de natură constituțională rezidă direct dintr-un text fundamental, respectiv prevederile art. 107 alin. (1) -(3) , coroborate cu cele ale art. 85 alin. (1) din Constituție. Conduita imputată prim-ministrului reprezintă o problemă de constituționalitate prin ea însăși și se subsumează unui raport de drept constituțional pur, având în vedere faptul că problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea prim-ministrului de a desemna un alt membru al Guvernului în vederea exercitării cu caracter temporar a atribuțiilor de prim-ministru. În acest cadru, Curtea Constituțională urmează să analizeze și să stabilească întinderea și conținutul sintagmei „imposibilitate de a-și exercita atribuțiile“ din cuprinsul art. 107 alin. (3) prin raportare la art. 110 alin. (2) din Constituție. Fiind în prezența unor raporturi constituționale între prim-ministru și Președintele României, dezlegarea prezentei probleme litigioase nu intră în competența altor autorități și instituții publice, ci doar în competența de soluționare a Curții Constituționale, în conformitate cu art. 146 lit. e) din Constituție și în acord cu jurisprudența constituțională (Decizia nr. 358 din 30 mai 2018). În fine, referitor la existența unui blocaj instituțional ca și trăsătură specifică noțiunii de conflict juridic de natură constituțională, se susține că, prin emiterea Deciziei nr. 247/2018, funcționarea Guvernului este plasată în afara cadrului constituțional, cu consecințe multiple ce vizează imposibilitatea Președintelui României de a-și îndeplini competența constituțională de a desemna un prim-ministru interimar. Pe de altă parte, consecințele acestei conduite - respectiv omisiunea prim-ministrului de a aduce la cunoștința Președintelui României imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile - afectează rolul constituțional al Guvernului, structura acestuia, desfășurarea activității Guvernului ca organ colegial, întrunit în ședințe legal constituite și conduce la fragmentarea arbitrară a atribuțiilor acestei autorități constituționale în atribuții operative și atribuții non-operative. ...