Decizia CCR nr. 509/2018Punctul 9

9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta arată că, prin intermediul mandatului constituțional prevăzut la art. 126 din Constituție, prin noua reglementare procesual-civilă au fost consacrate soluțiile pe care le pronunță instanța de apel. În doctrină s-a arătat că acestea dau, ca regulă, prioritate ideii de a soluționa procesul pe fond, de mai mulți judecători, cu celeritate sporită și cheltuieli mai puține, în dauna principiului dublului grad de jurisdicție, care însă nu este un principiu constituțional. Așadar, în doctrină opțiunea legiuitorului a fost apreciată pozitiv, numai astfel instituția evocării fondului putând asigura, împreună cu alte măsuri, judecarea cauzelor într-un „termen optim și previzibil“. În același sens s-a mai arătat că legiuitorul a sacrificat principiul celor două grade de jurisdicție din dorința de a promova în mod ferm principiul celerității judecăților, imperativ afirmat în mod insistent și în cadrul unor decizii pronunțate în ultima perioadă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și că o atare soluție nu este inedită nici în peisajul european al dreptului judiciar, o reglementare asemănătoare regăsindu-se și în Franța (art. 568 din Codul de procedură civilă francez). Tot astfel, s-a subliniat că legiuitorul a păstrat soluția derogării de la principiul dublului grad de jurisdicție, prin care se asigură celeritatea judecății cauzei, scurtându-se durata procesului și evitându-se, totodată, tergiversarea judecății prin reluarea ciclului procesual, din motive imputabile primei instanțe, iar pentru părți economie de timp și bani. ...