Decizia ÎCCJ nr. 215/2025 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii 21. Completurile de judecată ale instanței de trimitere au apreciat că sesizările sunt admisibile, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, motivat de faptul că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) cu referire la art. 1 alin. (1) din ordonanța menționată. ... 22. În acest sens s-a arătat că cele două cauze se află în curs de judecată, în primă instanță, în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, litigiile fiind începute după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă din 2013, acțiunea din prima sesizare fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 7.12.2023, iar acțiunea din sesizarea conexă la data de 3.11.2023. ... 23. S-a apreciat că de lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor menționate depinde soluționarea pe fond a cauzelor, chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridicând dificultăți de interpretare a dispozițiilor art. 25 alin. (1) și art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire la art. 2.517 din Codul civil și art. 171 din Codul muncii și a dispozițiilor art. 4 și 5 din capitolul VIII al anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire la art. 2.517 din Codul civil și art. 171 din Codul muncii, deoarece normele legale nu sunt clare în ceea ce privește asigurarea respectării principiului nediscriminării în aplicarea termenului general de prescripție. ... 24. Astfel, cererea de chemare în judecată ce formează obiectul Dosarului nr. 8.074/2/2023 privește recalcularea drepturilor salariale prin valorificarea valorii de referință sectorială de 605,225 lei, neplafonată, majorată cu un procent de 25%, începând cu data de 1.08.2016, iar cererea de chemare în judecată ce formează obiectul Dosarului nr. 7.316/2/2023 privește acordarea către reclamante a procentului maxim al sporurilor salariale în valoare de 45%, respectiv, în subsidiar, a procentului parțial de 37%, începând cu data de 1.08.2016; în ambele cauze s-a invocat faptul că aceste drepturi salariale sunt deja recunoscute de la data de referință în cauză pentru o parte dintre persoanele care sunt încadrate în aceeași familie ocupațională, opiniile părților fiind contrare în ceea ce privește acordarea acestor beneficii prin prisma instituției prescripției dreptului material la acțiune, fiindu-i opus principiul nediscriminării. ... 25. S-a subliniat și că, în urma consultării jurisprudenței instanței supreme, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în recurs în interesul legii. ... 26. Cu privire la prima sesizare, ce formează obiectul Dosarului nr. 297/1/2025, s-a arătat că au fost identificate deciziile nr. 40 din 16.09.2024 și nr. 43 din 16.09.2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizii care antamează aspecte comune drepturilor salariale pretinse de reclamanți, dar nu analizează problema respectării principiului nediscriminării și, implicit, a egalității tuturor cetățenilor în fața legii, raportat la excepția de prescripție extinctivă invocată, care, dacă ar fi admisă, ar putea da naștere la inechități salariale pentru o parte a familiei ocupaționale justiție, care beneficiază de drepturile solicitate de reclamanți începând cu data de 1.08.2016, unii dintre ei fără să fi fost necesar să formuleze acțiuni în justiție în acest sens. ... 27. Referitor la sesizarea ce formează obiectul Dosarului cu nr. 746/1/2025 s-a arătat că au fost identificate Decizia nr. 3 din 29 ianuarie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 15 februarie 2024, și Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 27 septembrie 2021, care antamează aspecte comune drepturilor salariale pretinse de reclamante, dar analizează problema respectării principiului nediscriminării doar prin prisma ipotezelor în care s-ar depăși plafonul de 30% al unui anumit ordonator de credite, iar discriminarea ar fi de natură judiciară, adică ar proveni din drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătorești, iar nu din oficiu, prin ordine (decizii) ale ordonatorilor de credite, ca acte administrative, de la o altă dată decât cea avută în vedere în cazul reclamantelor, astfel încât să se pună problema corelării prescripției dreptului material la acțiune cu principiul nediscriminării. ... ...