Decizia CCR nr. 473/2018Punctul 6

6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, cu privire la dispozițiile art. 5 și ale art. 154 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul penal, întrucât autorul excepției nu formulează nicio critică de neconstituționalitate referitor la aceste texte de lege, respectiv, ca neîntemeiată, în ceea ce privește dispozițiile art. 153 alin. (2) lit. b) și alin. (3) din Codul penal. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale în materia prescripției executării pedepsei, și anume deciziile nr. 511 din 12 decembrie 2013 și nr. 341 din 17 iunie 2014, ale căror considerente se aplică mutatis mutandis și în cauza de față. Astfel, arată că legiuitorul, plasându-se în marja sa de apreciere și ținând seama de valoarea primordială a dreptului la viață, a acordat prevalență principiului echității juridice și a optat pentru aplicarea imediată a dispozițiilor mai severe din materia prescripției, inclusiv pentru infracțiuni comise anterior, pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție a executării pedepsei. ...