Decizia CCR nr. 451/2018Punctul 36
Punctul 36
36. În aceste condiții, Curtea reține că scopul documentelor internaționale menționate este acela de a contribui la protecția mai eficientă a victimelor infracțiunilor de violență, prin dezvoltarea cooperării judiciare între state și instituirea unor reguli procedurale adecvate, apte să asigure combaterea acestor infracțiuni, în mod special când ele au fost săvârșite, în tot sau în parte, în afara teritoriilor naționale sau infractorii s-au refugiat în alt stat. De asemenea, Curtea observă că delimitarea infracțiunilor vizate, cuprinse sub denumirea generică de „infracțiuni de terorism“, se realizează prin indicarea lor într-o listă anexă la convenție. Cu alte cuvinte, în concepția documentelor internaționale, denumirea de „infracțiune de terorism“ este folosită pentru a desemna cele mai grave infracțiuni de violență, indicate deja în alte texte internaționale, pentru a căror prevenire și combatere statele părți și-au asumat o obligație generală de cooperare. Curtea reține, totodată, că acțiunile întreprinse de Consiliului Europei, prin intermediul Comitetului Experților în Terorism, sunt fundamentate pe ideea de bază potrivit căreia orice lege penală sau altă măsură va fi luată cu deplina respectare a drepturilor omului și cu respectarea regulilor statului de drept, având ca scop final stimularea cooperării internaționale în vederea aducerii persoanelor care săvârșesc infracțiuni de terorism în fața justiției. În acest sens, Consiliul Europei a adoptat la 19 mai 2015 un protocol adițional la Convenția Europeană cu privire la prevenirea terorismului din 2005, prin care se reglementa suplimentar cu privire la fenomenul luptătorilor străini. De asemenea, a fost adoptat un plan de acțiune cu privire la lupta împotriva extremismului violent și radicalizării care conduc la terorism. Prin protocolul adițional sunt definite următoarele sintagme: „participare în asociere sau grup“ în scopul comiterii de acte teroriste, „pregătirea pentru terorism“, „călătorie în afara granițelor“ în scopul terorismului, „finanțarea călătoriei în afara granițelor“ în scopul terorismului, „organizarea și facilitarea călătoriei în afara granițelor“ în scopul terorismului. În aceste condiții, Curtea reține că se instituie în sarcina părților semnatare obligația de a defini și, respectiv, de a asigura incriminarea, prin legile naționale, a faptelor definite prin protocolul adițional. ...
Sursa oficială ↗