Decizia CCR nr. 252/2018Punctul 107

107. Este de observat că neconstituționalitatea textului a fost atrasă de faptul că actul Consiliului Suprem de Apărare al Țării era considerat o probă preeminentă, de necontestat în procedura disciplinară care se desfășura în privința magistratului. Or, având în vedere că noul text prevede că actul Consiliului Suprem de Apărare al Țării poate fi atacat în contencios administrativ, rezultă că opțiunea legiuitorului a fost aceea de a-l califica drept unul administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, potrivit căruia actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. Având în vedere acest aspect, rezultă că actul Consiliului Suprem de Apărare al Țării dă naștere unui nou raport juridic, reprezentat, pe de o parte, de obligația aplicării normei de drept substanțial referitoare la eliberarea de funcția deținută, iar, pe de altă parte, de obligația declanșării procedurii disciplinare, potrivit art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004. Prin urmare, actul Consiliului Suprem de Apărare al Țării nu reprezintă o simplă operațiune materială, respectiv un act de informare/de comunicare a unei stări de drept, ci un act administrativ care finalizează o etapă a procedurii de stabilire a încălcării regimului incompatibilităților/interdicțiilor și dă, astfel, naștere unor raporturi juridice. Ține de opțiunea legiuitorului să stabilească o procedură în două etape [etapa cuprinzând adoptarea actului Consiliului Suprem de Apărare al Țării, cu procedura de contestare aferentă acestuia și etapa cuprinzând procedura disciplinară din fața Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după caz], fiecare având un scop diferit, și anume stabilirea calității de lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații, respectiv eliberarea din funcția de judecător/procuror. Faptul că în cea de-a doua etapă se valorifică actul Consiliului Suprem de Apărare al Țării nu înseamnă că acesta nu ar putea fi atacat pe calea excepției de nelegalitate, în condițiile în care nu a fost supus analizei unei instanțe judecătorești în prima etapă a procedurii. Din acest punct de vedere, în privința art. I pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (5) -(7) teza întâi] din lege, nu se relevă nicio abatere de la Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018 și nici de la prevederile constituționale referitoare la rolul Consiliului Suprem de Apărare al Țării. ...