Decizia ÎCCJ nr. 137/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 28. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale. ... 29. Domeniul de reglementare al acestui act normativ este conturat expres prin dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 30. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se prevede: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 31. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 32. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul delegat a ținut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 33. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 34. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale în raport cu elementele sesizării, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare. ... 35. Referitor la primele trei condiții legale, se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal care judecă în primă instanță, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, litigiul circumscriindu-se domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 36. Chestiunea de drept identificată de instanța de trimitere este următoarea: Dacă, în interpretarea și aplicarea art. 28 alin. (3) și alin. (4) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, raportat la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, poate fi acordată majorarea salarială polițiștilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în lipsa normelor secundare sau înainte de emiterea acestora, având în vedere tratamentele diferențiate față de polițiștii din cadrul Ministerului Justiției care beneficiază de aceleași drepturi încă din 2018? ... 37. De asemenea, există legătura chestiunii de drept semnalate cu soluționarea fondului cauzei, în condițiile în care reclamantul solicită prin cererea de chemare în judecată calcularea și plata majorărilor salariale pentru deținătorii titlului de specialist de clasă, precum și a celorlalte drepturi (sporuri, compensații și majorări), raportate la valoarea salariului de funcție/salariului de bază, ca urmare a acestei majorări, actualizate cu rata inflației, și plata dobânzii aferente acestora, începând cu 1.01.2019 până la 19.08.2020, proporțional cu perioada lucrată, iar art. 28 alin. (3) și (4) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 se referă la aceste majorări salariale pentru deținătorii titlului de specialist de clasă. ... 38. Nu este îndeplinită însă condiția ca problema de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare ori Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra ei. ... 39. Astfel, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost înregistrat Dosarul nr. 2.101/1/2024, în care s-a pronunțat Decizia nr. 105 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 21 februarie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 26.850/3/2021*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă, în aplicarea art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, se impune acordarea majorărilor salariale reglementate de acest text legal, începând cu data de 1.01.2021“. Totodată, a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 26.850/3/2021* și, în consecință, în interpretarea dispozițiilor art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit că: „Deținătorii titlului de specialist de clasă/domeniu funcțional nu beneficiază de majorările salariale aferente pentru perioada anterioară intrării în vigoare a ordinului emis de ordonatorul principal de credite, prin care s-au reglementat specialitățile, condițiile de acordare, criteriile și standardele de performanță, pentru acordarea acestor drepturi salariale“. ... 40. În considerentele acestei decizii se arată următoarele: 88. Se reține că esența dezlegării problemei de drept vizate de întrebare este aceea de a stabili dacă dreptul reclamantului de a beneficia de majorarea salarială pentru deținătorul titlului de specialist de clasă este prevăzut cu suficientă claritate și precizie în conținutul art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 și dacă acesta este un drept necondiționat, a cărui acordare nu impune măsuri complementare de executare sau aplicare, măsuri care să facă indispensabilă, pentru recunoașterea sa, adoptarea de norme metodologice. ... 89. Acest tip de raționament a fost utilizat inclusiv în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție de unificare a practicii judiciare (Decizia de recurs în interesul legii nr. 20 din 21 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 16 decembrie 2009, Decizia de recurs în interesul legii nr. 9 din 29 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 iulie 2023, Decizia pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nr. 72 din 11 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1158 din 6 decembrie 2021). ... 90. Făcând această analiză în speța de față, se constată că, în lipsa cadrului funcțional de acordare a titlului de specialist de clasă/domeniu funcțional, dispozițiile art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 nu au condus la nașterea unui veritabil drept la majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/ salariului de bază pentru titlurile de specialist de clasă/domeniu funcțional deținute în specialitate. ... 91. De altfel, sintagma folosită de legiuitor «li se poate acorda» evidențiază caracterul virtual al dreptului în discuție, în sensul că nu este obligatoriu ca tuturor destinatarilor normei juridice să le fie conferit titlul de specialist de clasă/domeniu funcțional. ... 92. Se constată că prerogativa de a stabili condițiile în care respectivii destinatari vor primi acest titlu și momentul de la care ar urma să le fie acordat aparțin ordonatorului de credite. ... 93. Altfel spus, întrucât prin legea-cadru nu i-a fost impusă obligația adoptării reglementării secundare într-un anumit termen, administrația beneficiază de o putere discreționară largă, putând aprecia, în funcție de interesul general și de relațiile sociale concrete, asupra oportunității de a adopta ordinul. ... 94. Este vorba, așadar, de o vocație la acordarea unei astfel de majorări care lasă în sarcina legiuitorului secundar stabilirea specialităților, a condițiilor de acordare, criteriilor și standardelor de performanță, operațiune ce presupune, din partea ordonatorului de credite, analize specifice relative la activitatea propriu-zisă a unei categorii de funcționari, dar și la resursele financiare necesare acordării acestui drept. ... 95. Acordarea acestui drept pentru perioada anterioară intrării în vigoare a normelor secundare nu este posibilă, întrucât, așa cum statuează art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată (principiul fiind preluat și de art. 6 din Codul civil): «Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile». În condițiile în care dreptul de creanță nu era născut anterior intrării în vigoare a normelor secundare, el nu se putea naște retroactiv în momentul adoptării acestora. ... 96. Nu poate fi avută în vedere nici încălcarea prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât, în lipsa nominalizării specialităților, a condițiilor de acordare, a criteriilor și a standardelor de performanță, drepturile salariale în discuție nu au o suficientă bază în dreptul intern. Așadar, nu se poate vorbi de existența unui bun și nici a unei speranțe legitime în patrimoniul salariatului, așa cum au fost acestea definite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 97. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că dreptul de a primi majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază pentru titlurile de specialist de clasă/domeniu funcțional deținute în specialitate este condiționat de adoptarea normelor secundare, în aplicarea și executarea legii, fără de care dreptul nu ar putea fi acordat. ... ... 41. Astfel cum lesne se poate observa, problema de drept din dosarul pendinte este identică cu cea care a constituit obiect al sesizării înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 2.101/1/2024, deja dezlegată prin Decizia nr. 105 din 9 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.101/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 21 februarie 2025. ... 42. Ca atare, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi valorificat atât timp cât condițiile restrictive de admisibilitate nu sunt cumulativ îndeplinite, în speță chestiunea de drept în discuție fiind anterior rezolvată printr-o hotărâre a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ...