Decizia ÎCCJ nr. 121/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 27. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu ale cărei dispoziții se completează. ... 28. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea lor ori de instanța competentă să le soluționeze (de dreptul muncii, de contencios administrativ și fiscal); ... – instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 29. Evaluând elementele sesizării, se constată că primele cerințe de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării și existența unei cauze aflate în curs de judecată care să privească stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite. ... 30. Secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Suceava a fost învestită cu soluționarea unei cereri de chemare în judecată formulate de un funcționar public cu statut special, reclamantul având calitatea de polițist, angajat al Inspectoratului de Poliție Județeană C., în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție C., prin care se solicită obligarea pârâtului la plata unei despăgubiri echivalente cu contravaloarea suplimentului de hrană prevăzut de norma 12B din Ordinul M.A.I. nr. 136/2017, indexată cu indicele de inflație, precum și plata dobânzii legale. Reclamantul susține că este și sportiv, membru al Asociației Sportive „C.S.P.“, organizată în cadrul I.P.J.C., afiliată la Uniunea Sportivă a Ministerului Afacerilor Interne din România. ... 31. Așadar, instanța a fost învestită cu soluționarea unui litigiu care se înscrie în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris în art. 1 alin. (2) din actul normativ menționat, titularul cererii de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice, respectiv funcționar public cu statut special. ... 32. Instanța de trimitere este învestită cu soluționarea cauzei în fond, în virtutea competențelor ei legale conturate prin dispozițiile art. 536 din Codul administrativ, raportate la art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 33. Se confirmă, astfel, că pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 34. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 35. Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra condițiilor acordării normei de hrană 12B din anexa nr. 1 la Ordinul M.A.I. nr. 136/2017 polițiștilor care activează ca sportivi la asociațiile sportive ale M.A.I. și o astfel de chestiune nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 36. În continuare se reține că prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun drept condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei chestiuni de drept, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are, în acest context, înțelesul dat de art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede că „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. De altfel, în preambulul actului normativ menționat anterior se arată expres că „măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 37. Subzistă, astfel, condiția de admisibilitate ca sesizarea să vizeze o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, deci care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a acesteia, chestiune de a cărei lămurire să depindă soluționarea cauzei pe fond. ... 38. Instanța supremă reține că, din punct de vedere formal, încheierea de sesizare în vederea dezlegării, în prealabil, a unei chestiuni de drept trebuie să respecte dispozițiile art. 520 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, de la care legea specială nu derogă. Așadar, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, această obligație rezultând, de altfel, și din prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care impun completului de judecată să verifice și să constate îndeplinirea condițiilor de admisibilitate și să dispună sesizarea instanței supreme doar dacă rezultatul acestei verificări este afirmativ, fiind necesare o analiză argumentată cu privire la toate condițiile de admisibilitate incidente, precum și exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea. ... 39. Prin urmare, din încheierea de sesizare a instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, la fel ca și în cazul unei sesizări întemeiate pe dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, este necesar să rezulte dificultatea chestiunii de drept ce se cere a fi lămurită, prin prezentarea interpretărilor diferite pe care aceasta le poate suscita. Cerința normei impune ca punctul de vedere al instanței să întrevadă explicit și care este pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu. ... 40. În sesizarea de față, în expunerea condițiilor de admisibilitate a sesizării, instanța de trimitere s-a limitat doar la a preciza obiectului cauzei și faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept care face obiectul sesizării, stabilind incidența normelor speciale din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 ce fac necesară sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 41. Mai departe, în prezentarea punctului său de vedere asupra chestiunii de drept deduse judecății, instanța de trimitere a redat dispozițiile legale incidente în cauză. ... 42. În aceste condiții, lipsesc din cuprinsul încheierii de sesizare identificarea și enunțarea chestiunii de drept punctuale, neclare, îndoielnice cu privire la care se solicită o dezlegare de principiu, instanța de trimitere precizând doar dispozițiile legale incidente cauzei, fără a releva posibilele interpretări diferite ale acestora ori caracterul lor insuficient, echivoc sau alte elemente care să contureze existența unei chestiunii de drept veritabile, de natură să justifice intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale. ... 43. De altfel, din încheierea de sesizare rezultă că instanța de trimitere nu are nicio problemă în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale. Astfel, la întrebarea „Dacă, în interpretarea Ordinului M.A.I. nr. 136/2017, polițiștii care activează ca sportivi la asociațiile sportive ale M.A.I. beneficiază de norma de hrană 12B sau contravaloarea financiară a acesteia și în ce condiții?“ instanța de trimitere a răspuns, redând într-o succesiune logică prevederile legale incidente cauzei, arătând că, potrivit anexei nr. 1 la Ordinul M.A.I. nr. 136/2017, suplimentul de hrană „B“ se acordă polițiștilor care depun eforturi deosebite sau se află în situații speciale, beneficiarii fiind prevăzuți în tabelul nr. l, iar potrivit pct. 2, în situația în care distribuirea hranei în natură nu este posibilă, se acordă valoarea financiară neimpozabilă a normei. A mai reținut că, potrivit aceluiași ordin, suplimentul de hrană „B“ nu se acordă în perioadele când personalul este în concedii, permisii sau învoiri mai mari de 12 ore, precum și în zilele libere sau de sărbători legale în care personalul nu se află în serviciu și că la pct. 4 din tabelul nr. 1 din anexa nr. 1 la Ordinul M.A.I. nr. 136/2017 se prevede că polițiștii care activează ca sportivi la asociațiile sportive ale M.A.I. beneficiază gratuit de suplimentul de hrană prevăzut de norma 12B în tot cursul anului. ... 44. Argumentele expuse mai sus justifică concluzia că nu a fost afirmată o dificultate în interpretarea dispozițiilor legale care au legătură cu soluționarea cauzei, relevându-se chiar caracterul clar al acestora. ... 45. Mai mult, nici din hotărârile judecătorești comunicate și nici din opiniile colectivelor de judecători consultate nu rezultă împărtășirea mai multor soluții posibile, nefiind evidențiată nevoia de asigurare a uniformității jurisprudențiale. ... 46. Or, în procesul de interpretare și aplicare a normelor legale de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție rămâne și în cazul sesizărilor formulate în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 unul excepțional și subsecvent, putând fi îngăduit doar atunci când, în mod real, o chestiune de drept determinantă pentru soluționarea pe fond a cauzei nu apare ca fiind, prin raportare la dispozițiile legale din care aceasta derivă sau în care este conținută, îndeajuns de clară, generând dificultăți veritabile de înțelegere a ei și, din acest motiv, având vocația de a conduce la o jurisprudență neunitară. ... 47. Subsidiar, din examinarea prevederilor anexei nr. 1 la Ordinul M.A.I. nr. 136/2017 se poate observa că, la secțiunea dedicată normei de hrană 12 suplimentul B, sunt prevăzute condițiile concrete în care această normă de hrană suplimentară se acordă, reglementarea fiind neîndoielnic clară și lipsită de orice echivoc. ... 48. Notele ce însoțesc secțiunea dedicată suplimentului de hrană 12B din anexa nr. 1 la Ordinul M.A.I. nr. 136/2017 detaliază modul de acordare a normei de hrană cu evidențierea categoriilor de beneficiari ai acesteia. Astfel, legislația terțiară analizată statuează în mod clar chestiunea ce face obiectul întrebării, fără a fi incidentă vreuna dintre ipotezele necesare pentru a califica întrebarea ca reprezentând o chestiune de drept. În alte cuvinte, nu se identifică o problemă de interpretare a normelor de drept, fiind suficientă aplicarea acestora în sensul clar și evident al dispozițiilor legale care transpare din simpla lor edictare. ... 49. În lumina celor anterior expuse se constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta că privească o chestiune de drept care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... ...