Decizia ÎCCJ nr. 128/2025 (HP)Punctul IV
Punctul IV
IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii
Dosarul nr. 1.932/108/2024
36. Prin Încheierea de ședință din 29 octombrie 2024, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv: obiectul acțiunii vizează stabilirea și plata drepturilor salariale ale unui angajat care face parte din categoria personalului plătit din fonduri publice; de dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării depinde în tot soluționarea cauzei pe fond, pentru că recalcularea drepturilor salariale pretinse de reclamantă se impune numai în măsura în care se concluzionează că, pentru funcția pe care aceasta o ocupă - specialist I (consilier juridic), se aplică coeficientul de ierarhizare corespunzător gradului de colonel și nu coeficientul de ierarhizare prevăzut pentru gradul de locotenent-colonel; Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept, iar din verificările efectuate a rezultat că aceasta nu a făcut și nu face obiectul unui recurs în interesul legii și nici al unei sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în curs de soluționare. ...
37. În ceea ce privește condiția caracterului complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare, tribunalul a apreciat că nu se impune analizarea îndeplinirii acesteia, întrucât, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, completul investit cu soluționarea unei chestiuni ce ține de salarizarea personalului plătit din fonduri publice este obligat, în măsura în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a lămurit deja problema de drept incidentă, să sesizeze această instanță. ...
Dosarul nr. 4.708/99/2022*
38. Prin Încheierea de ședință din 7 noiembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv: reclamantul-intimat face parte din personalul plătit din fonduri publice, iar cauza vizează modalitatea de calculare a soldei de funcție; soluționarea apelului, având în vedere considerentele hotărârii pronunțate de instanța de fond și motivele căii de atac exercitate în cauză, depinde de modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la Legea nr. 138/1999 și Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006; în urma consultării jurisprudenței instanței supreme s-a constatat că asupra acestei probleme de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în recurs în interesul legii, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 62 din 17 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1173 din 7 decembrie 2022, fiind respinsă ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova într-un litigiu similar („Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 62/2022“). De asemenea, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție consultate la data pronunțării încheierii de sesizare. ...
39. Referitor la dificultatea identificării funcției similare, instanța de trimitere a arătat că aceasta intervine ca urmare a modificărilor survenite ulterior anului 2009 cu privire la un element utilizat la stabilirea nivelului de salarizare, respectiv modificarea gradului aferent funcției ocupate de reclamant. ...
Dosarul nr. 4.008/118/2023**
40. Prin Încheierea de ședință din 17 octombrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv:
– completul de judecată este învestit cu soluționarea unei cauze în calea de atac a apelului privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice - calcularea drepturilor salariale ale reclamantului prin aplicarea, pentru determinarea soldei lunare de funcție, a coeficientului de ierarhizare de minimum 4,70 și plata diferențelor de sume astfel rezultate, între cele încasate și cele cuvenite, pretenții corespunzătoare unei funcții de ofițer specialist I, gradul de colonel, în cadrul Centrului Operațional - Monitorizare situații de urgență și dispecerat; ...
– de lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei, condiție îndeplinită având în vedere că apelul este o cale de atac devolutivă (art. 476 din Codul de procedură civilă), iar dezlegarea chestiunii de drept vizează însăși temeinicia pretențiilor reclamantului; curtea de apel apreciază că, față de apărările apelantului-pârât, se impune a se lămuri dacă prin sintagma „nivel de salarizare pentru funcții similare“, prevăzută de art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, se înțelege salarizarea prin raportare la funcțiile care au în componență aceleași elemente ale soldei lunare, de la nivelul 31.12.2009; având în vedere susținerile apelantului-pârât, se impune a se stabili dacă dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, referitoare la stabilirea la nivel maxim aflat în plată a salariului de bază, se aplică și personalului militar; ...
– din verificarea centralizatoarelor privind hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia contenciosului administrativ și a litigiilor de muncă, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept, iar aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ...
41. Totodată, instanța de trimitere a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură parțial derogatorie de la cea reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că instanța de trimitere nu trebuie să mai evalueze caracterul de noutate al chestiunii de drept invocate, din preambulul ordonanței rezultând fără echivoc că scopul urmărit a fost cel al eliminării diferențelor de practică judiciară la nivelul instanțelor judecătorești care soluționează procese privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigii referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal, astfel că orice chestiune de drept care se circumscrie sferei de reglementare a art. 2 din ordonanța de urgență menționată anterior, în condițiile acolo descrise, generează obligația din partea completului de judecată de sesizare a instanței supreme. ... ...
Sursa oficială ↗