Decizia ÎCCJ nr. 98/2025 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 18. Apelanții-reclamanți au susținut că stimulentul de risc se cuvine inclusiv personalului ce a fost implicat în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților care nu au fost ulterior confirmați ca fiind infectați cu COVID-19, prin testarea PCR. Astfel, noțiunea de „diagnosticare“ utilizată de legiuitor în cuprinsul prevederilor art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 trebuie raportată la momentul întocmirii fișelor de solicitare a serviciului de ambulanță pentru pacienții suspecți de COVID-19. În interpretarea textului de lege menționat, aceștia susțin că legea se referă la pacienți „diagnosticați“ cu COVID-19 și nu la pacienți „confirmați“ cu COVID-19, apreciind că stimulentul de risc apare ca un spor pentru condiții deosebite de muncă, fiind acordat salariaților ce au făcut eforturi deosebite. ... 19. Angajatorul intimat a apreciat că acordarea stimulentului de risc reglementat de art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 se cuvine exclusiv personalului implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19, ca urmare a rezultatului testării PCR. ... 20. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, intimatul-pârât a formulat un punct de vedere prin care a apreciat că în mod corect a fost acordat stimulentul de risc în discuție doar pentru angajații care au transportat pacienți confirmați pozitiv cu COVID-19 la testarea PCR, pe perioada stării de urgență. ... ...