Decizia CCR nr. 768/2017Punctul 23

23. Pe de altă parte, cu privire la motivarea autorului excepției din prezenta cauză, Curtea constată că acesta preia identic motivarea autorilor sesizării de neconstituționalitate și o parte din argumentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Prin această decizie, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate și a reținut că Legea lustrației a fost adoptată după 21 de ani de la căderea comunismului. De aceea, caracterul tardiv al legii, fără a avea în sine un rol decisiv, a fost considerat de Curte ca fiind relevant pentru disproporționalitatea măsurilor restrictive, chiar dacă prin acestea s-a urmărit un scop legitim. Proporționalitatea măsurii față de scopul urmărit trebuie privită, în fiecare caz, prin prisma evaluării situației politice a țării, precum și a altor circumstanțe. În acest sens, Curtea a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind legitimitatea legii lustrației în timp. Însă, Curtea constată că Legea lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 avea alt obiect de reglementare decât dispoziția criticată în prezenta cauză, neputând fi reținute mutatis mutandis aceste considerente în ceea ce privește dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008. ...