Decizia CCR nr. 735/2017Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin (2) din Legea nr. 187/2012. În acest sens, arată că autorul excepției face comparație între două instituții juridice diferite, și anume suspendarea condiționată a executării pedepsei, reglementată doar de Codul penal din 1969, și, respectiv, suspendarea sub supraveghere, așa cum este aceasta prevăzută în noul Cod penal, în condițiile în care nu există continuitate de reglementare în ceea ce privește suspendarea condiționată. Referitor la dispozițiile art. 3, art. 4 și ale art. 7 alin (2) din Legea nr. 255/2013 și ale art. 282 alin (4) lit. a) din Codul de procedură penală, criticate pe motiv că fac imposibilă aplicarea Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016 a Curții Constituționale, reprezentantul Ministerului Public consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, menționează că decizia citată anterior prevede modul de aplicare, instanța de judecată având la dispoziție suficiente elemente în acest scop. ...