Decizia ÎCCJ nr. 119/2025 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularii sesizărilor 23. În dosarele nr. 2.996/111/2023 și nr. 4.602/111/2023, instanțele de trimitere au reținut că problema de drept dedusă judecății este dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 și a art. 150 alin. (1) și (2) din Codul muncii, la calculul indemnizațiilor cuvenite pentru perioada concediului de odihnă, concediului medical, concediului de studii, învoirilor plătite, delegărilor, detașărilor, misiunilor, polițiștii de penitenciare beneficiază de aceleași drepturi salariale și nesalariale (sumă compensatorie, spor condiții vătămătoare, spor condiții periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizație chirie, valoare majorare 50%) ca acelea cuvenite pentru perioada în care au desfășurat activitate efectivă. ... 24. De această dezlegare depinde soluționarea cauzei, având în vedere că reclamanții arată că, începând cu anul 2020, nu li s-au calculat indemnizațiile de concediu de odihnă, concediu medical, concediu de studii, învoiri plătite, cu includerea tuturor sporurilor de care beneficiază în perioada în care desfășoară activitate efectivă. ... 25. Cu excepția Deciziei nr. 23 din 15 noiembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 20 ianuarie 2022 (Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021), prin care s-a statuat în sensul că pentru perioada concediului de odihnă trebuie avute în vedere sporurile pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care polițiștii de penitenciare au beneficiat în perioada de activitate, instanța supremă nu a statuat asupra celorlalte sporuri și tipuri de indemnizații (concedii medicale, de studii, învoiri plătite), iar această problemă de drept nu face obiectul unei sesizări în acest sens, până la data pronunțării încheierilor, astfel că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 26. În Dosarul nr. 2.997/111/2023, instanța de trimitere a reținut că reclamanții, în calitate de funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, intră în categoria personalului plătit din fonduri publice, deoarece sunt salarizați, potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, de la bugetul de stat. ... 27. Față de chestiunea de drept dedusă judecății, a constatat că de dezlegarea acesteia depinde soluționarea cauzei, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, prin care reclamanții au solicitat inclusiv plata drepturilor salariale și nesalariale (sumă compensatorie, spor condiții vătămătoare, spor condiții periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizație chirie, valoare majorare 50%), rezultate ca urmare a acordării majorării suplimentare în procent de 75% din salariul de funcție pentru munca suplimentară prestată de reclamanți, ce corespunde zilelor de sâmbătă, duminică și sărbători legale ori zilelor în care nu se lucrează potrivit legii, ce nu a fost compensată cu timp liber corespunzător în termenul legal. ... 28. Astfel, dezlegarea chestiunii de drept este importantă, deoarece de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei și prin această modalitate se asigură unificarea practicii judiciare în această problemă de drept, deziderat stabilit în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 29. Deși dispozițiile ordonanței de urgență se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, față de scopul declarat al legiuitorului avut în vedere la adoptarea actului normativ, precum și față de modalitatea de reglementare, tribunalul a apreciat că în concepția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 diferă condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, față de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 30. Astfel, tribunalul a opinat că cerința de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea și/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 31. Odată verificată îndeplinirea acestei condiții, sesizarea este obligatorie, având în vedere modalitatea de formulare a textului. ... 32. În ceea ce privește caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare, tribunalul a reținut că, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu impune o astfel de condiție, completul învestit cu soluționarea unei chestiuni ce ține de salarizarea personalului plătit din fonduri publice fiind obligat, în măsura în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a lămurit deja problema de drept incidentă, să sesizeze instanța supremă. ... 33. Chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 34. Este adevărat că Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 65 din 26 octombrie 2020, însă nu a statuat cu privire la împrejurarea dacă majorarea pentru munca suplimentară desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează influențează sau nu recalcularea și creșterea elementelor de salarizare, drepturile salariale și nesalariale constând în sumă compensatorie, spor condiții vătămătoare, spor condiții periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizație chirie, majorare de 50%, raportat la prevederile art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 4 alin. (2) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și dacă cuantumul acestora este supus plafonării. ... ...