Decizia ÎCCJ nr. 87/2025 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularii sesizărilor 24. Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu dispozițiile art. 1 și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 25. Astfel, tribunalul a reținut că, deși dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, față de scopul declarat al legiuitorului avut în vedere la adoptarea actului normativ, precum și față de modalitatea de reglementare, în concepția ordonanței de urgență diferă condițiile de admisibilitate privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept față de cele reglementate în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 26. În aceste condiții, singura condiție de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea și/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 27. Odată verificată îndeplinirea acestei condiții, sesizarea este obligatorie, având în vedere modalitatea de formulare a textului, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac (...) va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. ... 28. Tribunalul a considerat că nu se mai impune stabilirea existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție că este necesar potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 reiese cu evidență că ceea ce a intenționat legiuitorul a fost ca instanța supremă să asigure o interpretare unitară a dispozițiilor legale supuse interpretării în litigii privind salarizarea/dreptul la pensie al personalului plătit din fonduri publice. Cât timp sesizarea se dispune cu titlu imperativ, nu este lăsată la latitudinea instanței care judecă procesul analizarea chestiunii privind dificultatea interpretării chestiunii de drept. ... 29. Totodată, lecturând centralizatoarele privind hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia contenciosului administrativ și litigiilor de muncă, instanțele de trimitere nu au identificat nicio hotărâre privind exact chestiunea de drept care face obiectul prezentei cauze. ... 30. Tribunalul Iași - Secția I civilă a reținut că litigiul pendinte are legătură cu stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, că soluționarea litigiului depinde de o chestiune de drept, respectiv de modul de interpretare a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la care se stabilește sporul pentru persoane cu handicap grav și accentuat, iar chestiunea de drept nu a fost soluționată de instanța supremă. ... ...