Decizia CCR nr. 607/2017Punctul 29

29. În concluzie, Curtea constată că dispozițiile art. 292 alin. (1) din Codul penal respectă condițiile de incriminare astfel cum sunt stabilite prin prevederile art. 12 din Convenția penală privind corupția, deoarece, din modul de formulare regăsit în acest articol al convenției se înțelege că influența persoanei care promite intervenția pe lângă un funcționar public poate fi reală sau nu, dispozițiile acesteia nerestrângând incriminarea cumpărării de influență doar la situațiile în care influența pretinsă este reală. Prin urmare, expresia „lasă să se creadă“ prevăzută în dispozițiile naționale privind cumpărarea de influență respectă prevederile art. 12 din Convenția penală privind corupția. În același sens, Curtea constată că prin Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 29 august 2016, paragraful 69, în analiza unor critici similare, a reținut că, în ce privește invocarea Convenției penale privind corupția, aceasta constituie cadrul general în materie, legiuitorul național având competența de a reglementa conduita legal și moral dezirabilă politicii penale și politicii publice anticorupție din propriul stat. ...