Decizia CCR nr. 587/2017Punctul 10

10. În acest sens se mai arată că, în speța dedusă soluționării instanței de judecată, reclamanții invocă incidența prevederilor art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil, cu consecința întreruperii termenului de prescripție a dreptului material la acțiunea în răspundere civilă delictuală, ca efect al promovării unei noi acțiuni în termenul de 6 luni de la data când prima acțiune a fost respinsă sau anulată în mod definitiv. Or, în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil, întrucât prescripția dreptului material la acțiune a început să curgă, în ceea ce îi privește pe reclamanți, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil din 2009. Pe de altă parte, în opinia acestora, în temeiul art. 3, art. 201 și art. 204 din Legea nr. 71/2011, coroborate cu art. 6 alin. (4) din Codul civil, pentru întreruperea cursului prescripției extinctive este necesar ca și prima acțiune respinsă să fie introdusă tot după intrarea în vigoare a Codului civil. ...