Decizia CCR nr. 521/2017Punctul 15

15. De asemenea, prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, paragraful 20, instanța de contencios constituțional a reținut că a eliminat din conținutul normativ al normelor procesual penale menționate, aspectele neconstituționale care, astfel remediate, conduc, alături de argumentele deciziei precitate, la conturarea unei instituții constituționale și funcționale. Astfel, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, și Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, au fost admise excepțiile de neconstituționalitate invocate în respectivele cauze, prilej cu care instanța de contencios constituțional a statuat că, de vreme ce inculpatul nu se bucură de posibilitatea reală de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar și la tot ceea ce este prezentat de acesta, fiind limitat la a depune cereri și excepții după consultarea rechizitoriului, iar partea civilă și partea responsabilă civilmente erau excluse ab initio din procedura de cameră preliminară, atunci, din perspectiva contradictorialității, ca element definitoriu al egalității de arme și al dreptului la un proces echitabil, norma legală trebuie să permită comunicarea către toate părțile din procesul penal - inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente - a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului și să prevadă posibilitatea tuturor acestor părți de a discuta în mod efectiv observațiile depuse instanței. Așa încât în Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, anterior citată, paragraful 23, Curtea a concluzionat că, prin deciziile nr. 641 din 11 noiembrie 2014 și nr. 631 din 8 octombrie 2015, a înlăturat consecințele afectării dreptului la un proces echitabil, sens în care orice persoană interesată are posibilitatea de a-și susține cauza, în mod util, în fața instanței judecătorești, din perspectiva obiectului procedurii camerei preliminare, în așa fel încât condiționările existente nu aduc atingere substanței dreptului și nici nu-l lipsesc de efectivitate. Așa fiind, Curtea a constatat că, în urma pronunțării acestor din urmă decizii, soluționarea cauzelor în camera preliminară are loc, cu participarea procurorului și cu citarea părților și a persoanei vătămate, într-o procedură contradictorie, care permite părților și persoanei vătămate să își susțină punctele de vedere și să își formuleze apărările pe care le consideră necesare, fiindu-le asigurate acestora dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, procedura judecății în camera preliminară asigurând, în acest fel, garanțiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil (considerentele anterior citate se regăsesc și în Decizia nr. 511 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 8 decembrie 2016, paragrafele 16-22). ...