Decizia CCR nr. 488/2017Punctul 11

11. Judecătoria Reșița apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată că, potrivit art. 13 alin. (1) din Codul de procedură penală, legea procesual penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor prevăzute în dispoziții tranzitorii. Astfel, aplicarea normelor procesual penale în timp este guvernată de regula activității, această regulă fiind aplicabilă tuturor normelor juridice, nu numai celor de procedură. Mai mult, legea procesual penală este de imediată aplicare, toate activitățile procesuale desfășurându-se numai în conformitate cu legea în vigoare în momentul efectuării actului sau al îndeplinirii măsurii procesuale ori procedurale. Prin dispozițiile criticate, legiuitorul a instituit o excepție de la această regulă, stabilind că „Dispozițiile art. 488^1-488^6 din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, referitoare la contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, se aplică numai proceselor penale începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010“. În acest context, instanța apreciază că egalitatea în fața legii este încălcată prin excepția reglementată de dispozițiile criticate, întrucât, în cazul de față, procedura remediu, reglementată de dispozițiile art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, vizează atitudinea pasivă a organelor judiciare, și, din această perspectivă, cele două categorii de persoane, respectiv cele ale căror procese au început înaintea datei intrării în vigoare a Codului de procedură penală și cele ale căror procese au început după această dată, se află în situații identice - respectiv lipsa de celeritate a organelor judiciare în desfășurarea procedurilor. Faptul că procesul penal a început înainte sau după data de 1 februarie 2014 nu realizează o diferență semnificativă între cele două categorii, care să fie de natură a interzice primeia dreptul de a apela la o instituție procesual penală al cărei scop a fost tocmai acela de a acoperi lipsa, în sistemul de drept penal român, a unui remediu procesual prin care instanțele să dispună accelerarea procedurilor pendinte și de a armoniza standardele naționale cu exigențele respectării dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ...